Connect with us

Eveniment

Polisano, operatorul privat își bagă oamenii în Guvern și drenează prin ei fonduri publice/Iz de SRI

Publicat

pe

Nouă ni se ascunde ceva. E mare hărmălaie legată de Roșia Montană. Și de dublul angajament al Guvernului Orban de a depune la timp întreaga documentație în vederea trecerii Roșiei Montane în patrimoniul și sub protecția UNESCO. Există însă câteva elemente extrem de suspecte legate de această temă, care în prezent se află și pe rolul unei instanțe din Washington.
Eu unul nu accept să-mi scurtez memoria. Eram membru al Parlamentului României, în calitate de senator PNL, iar partidul din care făceam parte, necorcit la acea dată cu PDL, se afla într-o alianță la guvernare cu PSD. Victor Ponta era premier. Și a izbucnit uriașul scandal denumit pe drept cuvânt Roșia Montană.
Un mega-grup financiar canadian, de tip speculativ, solicita oficial dreptul de a începe exploatarea zăcămintelor de aur, dar și a altor metale prețioase de la Roșia Montană. Până în acel moment făcuse numeroase prospecțiuni în condiții de totală netransparență și strămutase în mod ostil gospodării și așezări umane cu o tradiție de sute de ani. Sau poate mii de ani. Iar intenția explicită era de utilizare a ceanurilor în procesul de exploatare. O uriașă bombă ecologică. Așa cum s-a demonstrat și în România, dar și în alte state ale lumii. Pentru așa ceva, autoritățile statului român, membru al Uniunii Europene, nu puteau da o autorizație legală de mediu. În acest punct intervine în forță factorul politic.
Dar mai întâi se declanșează un uriaș scandal generat de dezvăluirile presei de investigație. Apoi de organizațiile societății civile, care protestează în forță, încercând din răsputeri să blocheze operațiunile Gold Corporation. Se pune și Parlamentul în mișcare. În ciuda opoziției lui Victor Ponta și a socrului său, Ilie Sârbu, la acea dată președinte al Senatului, se constituie totuși o comisie parlamentară de anchetă. Care-și face pe deplin datoria. Sunt audiați sute de specialiști. Sunt solicitate și primite mii de documente. În final, comisia face maximum din ceea ce îi stătea în putere să facă. Produce un raport, din care reiese clar că întregul proiect este nu numai extrem de periculos, ci și profund ilegal. Sunt semnalate la capătul raportului mai multe infracțiuni grave comise de autorități ale statului român, în special autoritățile de mediu județene și reprezentanții Gold Corporation. S-a descoperit astfel că, pe sub mână, Gold Corporation a primit un aviz ilegal de mediu. Mai mult comisia parlamentară de anchetă nu putea face. Urmau investigațiile penale. Care însă nu au mai avut loc. Pentru că binomul SRI-DNA s-a pus de-a curmezișul.
În întregul scandal apare frecvent și numele lui Traian Băsescu. Acesta intervenea frecvent în dispută în calitate de peședinte al României iar declarațiile lui acționau ca un seismograf pentru bursa aurului din Toronto. Prețul aurului creștea și scădea în mod straniu cu puțin timp înainte ca cel mai înalt reprezentant al statului român să facă declarații într-un sens sau în alt sens. În scurt timp a mai apărut un seismograf. Victor Ponta, în calitate de premier. Și acesta a intervenit major în dispută, influențând în sus și în jos speculațiile pe bursa aurului din Toronto.
Deosebit de relevant este că, în ciuda anchetei făcute de comisia parlamentară și a verdictului fără echivoc care a rezultat, Victor Ponta, în calitate de prim-ministru al României, își trage pe cap o cască Gold Corporation și vizitează demonstrativ mina, declarându-și partizanatul în sensul trecerii la exploatarea bazinului aurifer pe baza tehnologiei de utilizare a cianurilor. Și pentru a fi și mai convingător, în repetate rânduri avertizează că Gold Corporation are dreptate, este îndreptățită să demareze exploatarea iar în caz contrar, dacă este împiedicată, poate cere despăgubiri de miliarde statului român. Și vorbește tot explicit despre patru-cinci miliarde de dolari, pe care Gold Corporation i-ar putea obține.
Dar după ancheta parlamentară în care, cu unele poticneli venite de la vârf, liberalii au fost totuși foarte activi, lucrurile la Roșia Montană se opresc. Interesele Gold Corporation se mută câțiva zeci de kilometri mai încolo, la Roșia Poieni, unde, sub o altă denumire și aparent cu alți investitori, Gold Corporation, pe tăcute, într-o discreție cvasi-totală, trece la exploatarea unui alt perimetru aurifer. Exploatare care presupune raderea a doi munți și a sute de hectare de pădure.
În același timp, Gold Corporation acționează în judecată statul român la Tribunalul Internațional de la Washington, unde solicită, așa cum Victor Ponta a profețit, despăgubiri în valoare de miliarde de euro. Iar acolo, în această instanță, sunt utilizate de către Gold Corporation două pârghii puternice. Aprobarea ilegală dată de autoritatea de mediu județeană, rămasă, atenție, nesancționată în vreun fel de către Justiția din România și nici administrativ de către Guvernul condus de Victor Ponta și declarațiile acestuia în calitate de premier, conform cărora Gold Corporation este îndreptățită la uriașe despăgubiri. Iar procesul se apropie de sfârșit.
În toți acești ani care s-au scurs, Guvernele României, indiferent cum s-au numit ele, Ponta, Cioloș, Tudose, Grindeanu, Dăncilă sau Orban, nu au făcut nimic pentru a susține un interes uriaș al statului român. Cu excepția detaliului că, simbolic, am angajat o casă de avocați care se face că ne apără la Washington.
Ei bine, pe acest fond, PSD ratează poate chiar intenționat procedurile de înscriere a Roșiei Montana la UNESCO și, în același timp, USR, atunci când încheie documentul de alianță politică cu PNL, are grijă să se consemneze acolo negru pe alb că Guvernul care va rezulta, respectiv Guvernul Orban se angajează ferm să predea la timp documentația necesară pentru a nu mai fi din nou ratată pentru câțiva ani înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Dar Ludovic Orban a uitat de acest angajament politic. A uitat și de obligația pe care și-a asumat-o prin programul de guvernare. Astfel încât USR a fost nevoită să-i reamintească în mod public de angajamentul luat. Și, în fine, în acest weekend, Ludovic Orban, un premier pe ducă, ne anunță că Guvernul va lua totuși măsurile necesare pentru a se încadra în calendarul UNESCO. Dar ce să vezi? Se justifică afirmând nici mai mult nici mai puțin că ezitarea s-ar fi datorat dorinței exprese a Guvernului de a nu prejudicia statul român în procesul de la Washington. Ca și când, dacă Roșia Montană ar fi înscrisă în patrimoniul UNESCO, Gold Corporation ar fi favorizat. Nici pomeneală. Dimpotrivă. Ceea ce înseamnă că e ceva putred rău de tot nu în Danemarca, ci la Palatul Victoria și la Cotroceni. Din nou par a fi sacrificate major interesele statului român.
Sorin Rosca Stanescu

Facebook Comments

Eveniment

In contextul crizei provocate de coronavirus – Ziarul Incisiv de Prahova sprijina producatorii autohtoni si consumatorii/Cumparati produse romanesti – livrari la domiciliu

Publicat

pe

De

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate publică și de când economia s-a înscris spre recesiune. Fie azi, fie mâine, BNR poate reduce dobânda cheie spre 1%, ușurând astfel povara bancară a populației și companiilor afectate de criză și inversându-și cu 180 de grade tendința consacrată în ultimele 2 săptămâni: nimic pentru populație, totul pentru acționarii băncilor. În cea mai mare criză de pe parcursul generației noastre, ceea ce se va defini ca o criză generațională, BNR nici măcar nu a redus dobânda cheie până la minimum istoric precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:

Se va ridica BNR la înălțimea crizei și va reduce, în mod real și urgent, dobânda cheie spre 1%? Până acum, în mod real, nimic pentru populație.
De ce BNR nu a redus agresiv dobânda de politică monetară de la 2,5% spre 1% în ședința din 20 martie, reducând astfel cert povara bancară pe populație? De ce ales să reducă dobânda doar cu 0,5 puncte, în condițiile în care reducerea aceasta a fost anulată ex-ante (dobânzile din piață, anterior, în condiții de lichiditate, se majoraseră cu 0,41 puncte).
De ce și puterea și opoziția (care au născut împreună conducerea colectivă a BNR) evită măcăr să pună în discuție principala măsură care ar avea efect real pentru reducerea poverii bancare (și limitarea degradării nivelului de trai) și anume costul creditului, deja mare înainte de criză și insuportabil dacă BNR mai rapid și Consiliul Concurenței (atent) nu iau măsuri reale? BNR nu a redus nici măcar până la minimul istoric de 1,75 dobânda cheie, în timp ce toate băncile centrale se află la minime istorice.
Puterea, prin OUG, propune creșterea poverii bancare a populației: așa numita măsură de urgență privind suspendarea plăților prin includerea dobânzilor în principal, nu numai că era posibilă și înainte de OUG, dar creștere povara bancară a populației după criza de sănătate publică. În înțelegere cu BNR (fereastra de ,,a aplica la această facilitate” este rezumată la starea de criză timp în care BNR ține dobânzile sus). Cine aplică acum, chiar dacă BNR va lua ulterior decizia de reducere agresivă a ratei de dobândă nu va beneficia de capitalizarea dobânzilor mici. Deci această OUG îmbie populația să accepte oferta otrăvită cât încă dobânzile sunt mari. Puterea IGNORĂ soluția reducerii reale a dobânzilor.
Opoziția, prin Parlament, propune ceva de genul să nu se plătească rate de principal și dobânzi. Zău? Și cine le plătește. De ce atât puterea cât și populația ignoră cel mai la îndemână instrument, măcar prin aducerea agresivă în spațiul public astfel încât să înțeleagă și cei pe care ei i-au numit politic în Consiliul BNR, că au la îndemână reducerea dobânzii cheie de către BNR spre 1%?
Iată ce s-ar întâmpla dacă BNR ar fi redus/ar reduce în mod real și de urgență dobânda cheie spre 1%. Astăzi sau cel târziu mâine, 30 martie 2020:
la resetarea din 31 martie 2020 a creditelor pentru populțaie, rata de dobândă ROBOR la 3 luni (în funcție de care se restează creditul și la care se adugă 1,9-4 puncte procentuale) ar fi fost spre 1,5% (față de 2,6 în prezent). Asta înseamna o reducere semnificativă a ratei de dobândă plătită de populație la credite în perioada de criză și pe cale de consecință, un plus de disponibilități financiare pentru populație în scopul subzistenței, și nu pentru bănci (soluția propusă prin OUG), pentru majorarea profiturilor. Dacă BNR reduce dobânda spre 1% după 31 martie, sau după ce guvernul dă metodologia de ,,suspendare” a ratelor (prin capitalizare) este prea târziu.
o astfel de reducere ar conduce și la scăderea semnificativă a costului la care se împrumută statul român în această perioadă complicată (și echivalent o reducere a profitului băncilor), deci o pantă mai lină de creștere a datoriei publice (pe care tot populația și companiile o plătesc);
o astfel de reducere ar fi fost de natură să penalizeze capitalurile speculative astfel încât BNR să nu ofere un prietenos curs de schimb pentru ieșirea acestora (și a profiturilor băncilor), cum face acum când țintește cursul și nu dobânda;
iar o astfel de măsură, însoțită de obligativitatea ca băncile să marcheze la piața valoarea titlurilor de stat din portofoliu (și să aducă capital, inclusiv să nu mai externalizeze profituri) ar fi contribuit la costuri decente pentru împrumuturile noi ale statului român.
o astfel de măsură ar încuraja în mod real populația care încă mai are capacitatea să plătească, ca, din ceea ce achită și acum lunar, să achite băncilor mai mult din principal (și să scadă povara bancară viitoare), și nu să își mărească principalul prin capitalizarea dobânzii, crescându-și povara bancară și având certitudinea incertitudinii veniturilor din perioada de după criza de sănătate publică. La dobânzi mici, plătind aceeași rată lunară, mai mult se duce spre reducerea principalului (pentru că devine costul mai mic cu dobânzile inclus în rata lunară). Este necesară inclusiv țintirea spre zero a comisioanelor bancare pentru plată anticipată
Ce au ales cei din BNR să facă nețintind o rată a dobânzilor spre 1% ci țintind cursul de schimb (nepenalizator pentru capitalurile speculative)?
au ales să vulnerabilizeze populația în fața crizei – în mod concret neluând nicio măsură pentru populație. Reducerea timidă de 0,5% a fost anulată ex-ante prin evoluția ROBOR ascendentă de dinainte de decizie (cu 0,41%). Dar Consiliului Concurenței și alte autorități ale statului au instrumentele și capacitatea să documenteze înțelegerea la preț și specularea economică a pandemiei, în favoarea unor obligații personale și nu în favoarea populației;
au ales să favorizeze externalizarea profiturilor băncilor și a capitalurilor speculative, nepenalizate prin curs și să nu oblige băncile să aducă capital dacă speculează nevoia de bani a statului, în perioadă de criză;
au ales, împreună cu Guvernul, o modalitate nepermisă în situație de criză, să majoreze povara bancară a populației prin ,,facilitatea” de dobândă la dobândă fără să fi țintit în prealabil un nivel de dobândă adecvat crizei fără precedent prin care trecem.
În această criză fără precedent, băncile centrale care țintesc măsuri către populație (mai puțin România și Rusia) au luat următoarele măsuri:
FED-ul american a redus dobânda practic la zero (în 2 etape, prima în 3 martie 2020), astfel încât să scadă povara bancară la un minim istoric pentru populație. Guvernul SUA a interzis băncilor operațiunile prin care erodează profiturile impozabile (BNR favorizând prin prevederile sale privind provizioanele ca, deși băncile din România au avut profit record anul trecut – 1,3 miliarde Euro), să nu plătească impozitul aferent exercițiului bugetar). Tot Guvernul SUA interzice acționarilor băncilor ca din profituri să răspcumpere acțiuni la prețuri discountate de criză și să speculeze astfel criza, pe baza profiturilor anterioare. Rețineți: în SUA avem minim istoric al dobânzii. Practic zero.
Banca Centrală a Angliei a redus în două rânduri dobânda, întâi la 0,25 și apoi la 0,1, astfel încât a ușurat povara bancară pe populație, rămânând mai mult disponibil din rata anterioară crizei pentru nevoile curente. Minim istoric al dobânzii.
Polonia a redus încă din 17 martie dobânda cheie la nivelul minim istoric de 1% (de la 1,5%).
Cehia redusese deja dobânda cheie de la 2,25% la minimul istoric de 1,75% și a anunța băncile comerciale să nu cumva să distribuie dividende în perioada următoare.
Ungaria a anunțat morotariu în privința ratelor și dobânzilor bancare în condițiile în care dobânda de politică monetară era deja la minimul istoric de 0,9%.
România a ales să nu reducă dobânda nici măcar până la minimul istoric de 1,75%. Măsura reducerii de la 2,5% la 2% era potrivită dacă economia încetinea ușor și nu într-o criză fără precedent pe parcursul vieții noastre, în care în mod cert vom avea recesiune. Dramatică. Se vor pierde sute de mii de locuri de muncă. Și zeci de mii sau sute de mii de companii vor da faliment.
Așdar, în timpul ce băncile centrale luau măsuri reale pentru populație (în condiții de piață) BNR a ales să mimeze reducerea de facto a ratei de dobândă (a redus dobânda cheie de la 2,5% la 2%) după ce ex-ante dobânzile ROBOR se majoraseră în piață (în condiții de lichiditate – deci existând bani!!!), și practic BNR nu a făcut nimic pentru populație, ci doar pentru acționarii băncilor.
Un singur corespondent mai găsesc în lume, echivalent: Rusia, care a păstrat rata de dobândă cheie la 6%, cam ceea ce a făcut și BNR, având în vedere că dobânda medie la creditele pentru persoanele fizice este permisă și tolerată de BNR la nivelul de 7,03% (deși dobânda cheie este de numai 2%).
Subliniez că o anulare a ratelor sau o ștergere a dobânzilor este o măsură himerică. Cine le plătește? Dar reducerea poverii bancare în perioadă de criză prin reducerea substanțială a dobânzilor practicate la credite, nu numai că este o măsură adecvată dar este și posibilă. Pe 3 paliere:
Reducerea în mod real a dobânzii cheie spre 1%. În prezent este 2%, redusă timid de BNR în 20 martie cu 0,5% până la 2%. Nu e nici măcar la minimul istoric de 1,75%.
Reducerea marjei de profit a băncilor comerciale prin reducerea spread-ului dintre dobânzile pe care le plătesc la depozite și cele pe care le încasează la credite. În condiții de piață, pe care reducerea dobânzii BNR spre 1 la sută le-ar favoriza. În prezent băncile plătesc 2% la depozite și încasează 7% la credite – un interval mai mare decât în criza de lichiditate din ianuarie-martie 2009, când marja era de 4 puncte procentuale, dar dobânda la credite era mai mare cu un sfert decât dobânda la depozite. Acum dobânda la credite este mai mare cu 250% față de dobânda la depozite (marja de 5 puncte procentuale)
Se încurajază astfel situația în care aceia care pot încă să plătească în avans ratele de capital din aceeași sumă pare care o plătesc în prezent ca rată să achite mai mult principal și mai puțină dobândă (dobânzile fiind reduse). Iar celor care chiar nu pot să plătească, într-o primă fază, li se pune în plus la credit (li se capitalizează) dobânda, dar la un nivel mult mai mic decât în prezent.
Așdar,
BNR poate și astăzi și mâine să ia o decizie reală în favoarea populației și să nu țintească doar propriile interese și de grup, reducănd astfel în mod real povara bancară pentru populație. Asta înseamnă o măsură cu adevărat excepțională (și nu mimată, cum a făcut în 20 martie, în esență, măsuri integral în favoarea băncilor) și să reducă rata de dobândă cheie spre 1%, astfel încât povara financiară pe populație să scadă, în perioadă de criză și nu să crească.
Simultan Consiliul Concurenței trebuie să verifice în cel fel s-au înțeles și se înțeleg băncile la scutul BNR, astfel încât să ridice rata de dobândă ROBOR din piață, anterior deciziei din 20 martie 2020, ceea ce reprezintă a anulare ex-ante a reducerii de 0,5 puncte procentuale. În mod real, nimic pentru populație.
Iar băncile trebuie convinse legal (de BNR și Consilul Concurenței) să lase în perioada de criză specula manifestată și pe perioada de boom economic (la scutul BNR) și să nu se mai înțeleagă în privința costului creditului. Ele trebuie să reducă spread-ul – marja de dobândă dintre dobânzile pasive (cât îi costă ca să atragă banii) și dobânzile active (la cât plasează banii în perioada de criză).
În ianuarie 2020, băncile plăteau în medie la depozitele populației 2,01% pe an, și percepeau la creditele pentru populație, în medie, 7,03% pe an. Asta înseamnă o marjă de profit de 5,02% pe an pe care BNR o conservă și o încurajează prin neluarea vreunei măsuri care să reducă povara bancară pentru populație ci din contră, să o majoreze. Graficul dobânzilor la depozite și credite în ultimul an este mai mult decât elocvent:
Concluzionez spunând că există mecanismele legale pentru reducerea acestei marje, în condiții de piață, de la 5,02% la cel mult 2%, dacă mecanismele statului de drept din România reușesc în starea de alertă și de urgență în care ne aflăm, să documenteze de ce nu reduce BNR dobânda cheie spre 1% imediat și de ce nu sunt aplicate mecansimele legale prin care dobânzile la credite în perioada de criză pot să coboare de la 7% spre 3,5%. Desigur, ,,riscul” (pe termen scurt așa cum s-a demonstrat în Polonia, Cehia și Ungaria) este ca BNR să nu mai ofere cursuri prietenoase de ieșire obligațiilor economice și să țintească prin măsurile luate în mod evident, populația și nu să lase nepenalizate capitalurie vagoaboande, pe care nu le protejează țintind cursul și nu dobânda.
Dacă cel târziu mâine, 31 martie 2020, BNR va reduce dobânda de politică monetară spre 1%, nu s-ar mai așeza în mod păgubos pentru populație și pentru banul public, mereu, ,,în spatele curbei” față de toate băncile centrale (mai puțin Rusia) și mai ales, față de populație. În prezent BNR pare să se situeze în schimb ,,mult în fața curbei” față de propriile obligații economice, consolidate în ultimii 30 de ani. Procedând astfel, BNR ar putea inversa actuala situație din criză în care populația, cea mai lovită de criză economică este pusă în situația să prefinanțeze profiturile băncilor comerciale. #puterealupuluipoliticiimonetareestehaita. (Paul D.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

LA TÂRGU JIU, MEDICII SE REVOLTĂ ÎMPOTRIVA POLITRUCILOR

Publicat

pe

De

”Incă o dată, a suta, a mia oară, părerea noastră, a medicilor, nu a contat în ochii celor care decid POLITIC problemele MEDICALE.”

Doctorul Neagu Valentin, în numele unor cadre medicale din Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, m-a rugat să vă spun ce se întâmplă acum, cu adevărat, acolo, și cât de aproape suntem de un nou caz Suceava, din cauza obtuzității celor care decid, și care pun în pericol nu doar pacienții, ci și cadrele medicale.
Ca să nu se ajungă la infectarea întregului spital din Târgu Jiu, o parte dintre medici au amenajat la parterul sediului din str. Tudor Vladimirescu un circuit destinat EXCLUSIV suspectilor de COVID-19.
Au amenajat acolo, in timp record, chiar si o sală de operatii, cu tot ce este necesar.
Din pacate, cei care decid au dat dispozitie scrisă ca acel nou circuit să nu fie folosit, si ca pacientii să urmeze un circuit criminal, pana la etajul al treilea al spitalului.
Deja a apărut o urgență, si deja un prim suspect de coronavirus a fost operat acolo, la etajul al treilea.
Urmarea?
Practic, sectia de chirurgie in care a fost operat acel pacient este ca si desfiintată.
Au fost mutati mai multi pacienti care erau internati acolo, si acum cadrele medicale asteapta cu sufletul la gura sa vina rezultatul testului de coronavirus pentru pacientul operat la etajul al treilea.
Citiți până la capăt mărturia doctorului Neagu, ca să înțelegeți cum se ajunge la infectarea unor spitale întregi, chiar si atunci cand cadrele medicale se dau peste cap si incearca sa faca din rahat bici.
IATĂ MĂRTURIA CHIRURGULUI NEAGU VALENTIN:
”Astazi am trait o zi trista.
Am asistat neputincios la desfiintarea, practic, a unei sectii de chirurgie, din spitalul judetean, cu cincizeci de paturi, două săli de operatie, compartiment de chirurgie infantila si chirurgie toracica, două săli pentru pansamente, sala de mese, magazii, vestiare, camera de monitorizare a pacientilor.
Au fost mutati opt pacienti , inclusiv chirurgia infantila, pe sectia de chirugie I si un pacient a fost externat.
Cum s-a ajuns aici?
De mai bine de o saptamana, noi, chirurgii, am facut demersuri pentru stabilirea unui compartiment izolat de restul spitalului, in care accesul sa se faca direct din exterior, sa existe un cabinet de consultatii, in care pacientul suspect sau confirmat cu Covid-19 sa fie consultat de medicul specialist, care sa decida internare in chirurgie pentru operatie (sau in altă sectie) sau transfer la Boli Infectioase pentru tratament si izolare.
De aici, pacientul internat, sa mearga pe cel mai scurt drum spre sala de operatie, apoi spre patul de reanimare (toate la parter, in acelasi loc).
A fost realizata alimentarea cu oxigen a salii de operatii, a două saloane de ATI, dotarea cu ventilatoare a patru paturi ATI, masa de operatii, lampa de operatii, aparat de anestezie, camera decontaminare cu trei compartimente unde se poate dezbraca in siguranta personalul de costumul de protectie, se poate face dus si apoi se poate imbraca echipamentul obisnuit de spital, cale directa spre exterior de evacuare a deseurilor contaminate, incapere de sterilizare cu pupinel destinat sterilizarii instrumentarului chirurgical metalic, campuri operatorii si halate chirurgicale sterile, de hartie, solutii dezinfectante, nebulizator de sterilizare a incaperii, camera pentru personal, etc.
A fost gandit de noi toti si acceptat unanim ca cea mai buna solutie pentru protejarea restului pacientilor din spital si a personalului medical si de curatenie. Atasam documentul cu toate semnaturile celor care au fost de acord cu aceasta solutie.
A fost prezentă conducerea spitalului si reprezentantul Consiliului judetean, la fata locului, si au apreciat solutia.
Am demonstrat ca acest concept este recomandat de Colegiul American de Chirurgie.
Urmarea?
Sambata seara a sosit o hartie de la conducerea spitalului in care era desemnata ca sala de operatii pentru pacientii suspecti sau confirmati cu Covid-19 , sala de operatii de la etajul III al blocului operator, ultimul etaj din spital, cu traseu al bolnavului infectat, prin unicul lift care deserveste intreg blocul operator (sectiile de chirurgie generala, infantila, toracica, plastica, ortopedie, urologie).
Se mentiona că, dupa operatie, pacientul va fi plasat intr-un salon la etajul III sau in sectia ATI II, comună intregului spital.
Ieri seara a sosit primul pacient suspect de contaminare cu virus, aflat in izolare la domiciliu, cu fiica venita din strainatate, prezentand o urgenta chirurgicala.
Am reluat telefoanele, rugamintile, argumentele, sa se renunte la acest traseu criminal, al pacientului prin spital.
Am asteptat inca 7 ore, dupa o garda de 24 de ore, un raspuns.
Tacere.
Toata lumea din biroul personal s-a acoperit de hartii si ne-a abandonat.
Asadar, am operat pacientul unde au stabilit dansii, echipati in costume achizitionate de la Dedeman, cu saci de nailon ca protectie pentru incaltaminte, fara camera de decontaminare, fara a putea face dus, dupa interventie.
Multumirile pacientului au fost o palida consolare.
Ne intrebam cu totii daca rezultatul testului la virus va fi pozitiv.
Ne intrebam cu totii daca familiile noastre, prietenii nostri, oamenii dragi vor mai fi in siguranta in acest spital.
Noi ne-am facut datoria pana la capat (in dezastruoasele conditii impuse), nu am pasat bolnavul altcuiva, nu am fugit acasa pentru că terminasem programul.
Inca o data, a suta, mia oară, parerea noastra nu a contat in ochii celor care decid politic problemele medicale.
Probabil dorm linistiti, la distanță de pericol, in sanul familiilor lor bine protejate, ba am primit chiar si hartie in care ni se specifica sa nu mai venim la birouri pentru nicio problema.
Ne intrebam daca la fel de nepasatori vor fi si in cazul in care in acest spital ar ajunge un membru al familiilor lor?
Dr. Neagu Valentin
Chirurg primar.”

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Incendiu de proportii in padurea Scrovistea – Ciolpani/Act criminal, foc pus intentionat in 5 locuri

Publicat

pe

De

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Mureș

Eveniment13 ore inainte

In contextul crizei provocate de coronavirus – Ziarul Incisiv de Prahova sprijina producatorii autohtoni si consumatorii/Cumparati produse romanesti – livrari la domiciliu

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate...

Eveniment2 zile inainte

LA TÂRGU JIU, MEDICII SE REVOLTĂ ÎMPOTRIVA POLITRUCILOR

”Incă o dată, a suta, a mia oară, părerea noastră, a medicilor, nu a contat în ochii celor care decid...

Eveniment3 zile inainte

Incendiu de proportii in padurea Scrovistea – Ciolpani/Act criminal, foc pus intentionat in 5 locuri

Incendiu de proportii in padurea Scrovistea – Ciolpani/Act criminal, foc pus intentionat in 5 locuri https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2020/03/video-1585422089.mp4 Conform specialistilor, padurea este...

Afaceri4 zile inainte

Cel mai bun hosting din România în 2020

V-aţi săturat de firmele de găzduire web care nu vă oferă niciun suport atunci când site-urile voastre sunt atacate de...

Eveniment4 zile inainte

EDITORIAL/Stoica Ion, actualul director al Parcului Industrial Brazi, membru de „vaza”/baza in gruparea de criminalitate economico-financiara organizata coordonata de traseista Gratiela Gavrilescu (I)

La data de 20.03.2020, Incisiv de Prahova a publicat articolul – Traseista Gratiela Gavrilescu si-a lansat/bagat la „apa” candidatul PSD...

Eveniment5 zile inainte

EDITORIAL/Suveica care fura banii brezenilor/ SIPI, DIPI, CONTROL INTERN AL IPJ Prahova – MAI MUNCIM SI NOI SAU FACEM DOAR „JOC DE GLEZNE”?

Avocatul Nastase Grigore Marian – liderul, din umbra al unei caractatite extinse, care a cuprins, de la UPG, unde actioneaza...

Eveniment7 zile inainte

Protocol de tratament a infectiei cu virusul SARS-Cov-2/O.M.S a trasat sarcini stricte Romaniei

Expresia „aflarea în treabă la români” îi aparţine lui Petre Ţuţea. Am auzit-o la începutul anilor ’90 într-un interviu pe...

EvenimentO săptămână inainte

Acesta este genul de știre de care avem nevoie: un nou tratament ar putea vindeca în 6 zile. Donald Trump indică spre acest tratament.

Director nou, la APM Prahova, acelasi directorat, condus, din umbra, asa cum a prezentat PRO TV, de grupul de crima...

EvenimentO săptămână inainte

Sa fie oare doar o întâmplare sau acest geniu al poeziei chiar a avut harul de a privi peste timp?/Bolnavi unanim…

In această seară, guvernul a adoptat noi măsuri de prevenire a răspândirii Coronavirusului, printre care limitări și restricții de deplasare...

EvenimentO săptămână inainte

Senatorul PNL Iulian Dumitrescu cere firmelor din Prahova să ajute Spitalul Județean de Urgență Ploiești

In acest articol nu vom face referire la modul abscons in care traseista Gratiela Gavrilescu a actionat in colegiul ei...

Eveniment2 săptămâni inainte

Traseista Gratiela Gavrilescu si-a lansat/bagat la „apa” candidatul PSD la primaria Floresti

In acest articol nu vom face referire la modul abscons in care traseista Gratiela Gavrilescu a actionat in colegiul ei...

Eveniment2 săptămâni inainte

Cat de mare sa fie disperarea unora de l-au trimis pe Adrian Vasilescu la Digi sa ne spuna ca urgent nu este sistemul medical ci ,,sa nu cada bancile”?

Nu poate fi pus pe seama varstei faptul ca domnul Vasilescu nu observa ca economia globala se opreste in cascada,...

Eveniment2 săptămâni inainte

Măsurile luate de conducerea Allview, pentru a-și proteja angajații și clienții

Magazinul fizic din Brașov va fi închis până la data de 31 martie, însă magazinul online va funcționa în condiții...

Eveniment2 săptămâni inainte

Bogdan Toader, primul şef de CJ din România care cumpără un aparat pentru depistarea COVID-19

Nimic nu este mai frustrant atunci cand esti pe un traseu montan cu cea mai buna bicicleta MTB, iar angrenajele...

Social2 săptămâni inainte

Împreună pentru o Românie unită: ajutsieu.ro

Din dorinţa de a contribui la ajutorarea semenilor în momentele dificile s-a lansat o platformă online de ajutor şi solidaritate...

Eveniment2 săptămâni inainte

Doua comentarii dupa declaratia domnului Presedinte Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul. În mod oficial este stare de urgență în România. Totul a apărut deja în...

Știrile Săptămânii