Creșterea de 5 procente înseamnă de fapt TVA, inflație, creșteri de prețuri, in timp ce horeca înregistrează pierderi de peste 10 procente.

Zeci de anunțuri cu restaurante de vânzare au apărut în ultima lună 

“Industria ospitalității din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. Creșterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forțată la un context dominat de presiuni fiscale și inflaționiste.” (Valentin Șoneriu, presedinte FPIOR)

“Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflație anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a prețurilor în HoReCa. În acest cadru, evoluția cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creșteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri.” (Călin Cozma, președinte executiv FPIOR)

Efectul este deja vizibil și se resimte tot mai clar în dinamica pieței. Traficul de clienți a scăzut la nivel național, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. Clienții nu dispar, dar își schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent și reduc experiența la strictul necesar. Bonul mediu crește, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci prețuri mai ridicate pentru aceleași alegeri.

Această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creștere constantă a costurilor din industrie. În acest context, prețurile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operațional. De la materii prime și utilități până la forța de muncă, fiecare verigă a lanțului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate către consumator.

În acest context, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România atrage atenția asupra unei rupturi tot mai evidente între percepția publică și realitatea economică din industrie, dar și asupra riscurilor majore pe termen scurt și mediu.

„Când vorbim despre o creștere economică alimentată exclusiv de inflație și taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forțată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflația, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvența vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piața nu crește sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, declară Marius Bănică, Vicepreședinte FPIOR. 

Presiunea cumulată a costurilor și scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendințe se mențin. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.

„Creșterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preț impuse de costurile de funcționare și fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piața scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susținut”, explică Nicolae Rusei, Vicepreședinte FPIOR. 

Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, prețurile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală și să susțină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracția sectorului.

Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie. HoReCa funcționează ca un barometru social al economiei. Atunci când oamenii încep să reducă ieșirile, să amâne experiențele și să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicații mai largi asupra economiei.

În acest peisaj, creșterea devine o noțiune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistență. Nu mai este despre expansiune, ci despre supraviețuire într-un echilibru fragil.

Industria ospitalității nu cere facilități excepționale, ci un cadru coerent și predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Articol preluat de pe https://firmedetop.ro/profituri-pe-hartie-pierderi-in-realitate-horeca-creste-doar-in-statistici-statisticile-nu-iau-in-calcul-scumpirile-iar-in-acest-timp-piata-intra-intr-o-zona-de-risc-major/

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat într-o postare pe Facebook că juriul care deliberează acordarea titlului de Regiune Gastronomică Europeană a recomandat ca distincția să revină Banatului în anul 2028.

Potrivit acestuia, rezultatul reprezintă „o mare realizare” pentru județul Timiș, dar și pentru Arad și Caraș-Severin, pe care le-a menționat ca parte a unui efort comun….

Vezi tot articolul in iubimtm.ro

Tunisia ocupă o poziție privilegiată la Marea Mediterană, oferind peste 1100 de kilometri de coastă. Dacă te gândești la o destinație unde soarele strălucește aproape tot anul, acest stat nord-african reprezintă o alegere logică. Mulți turiști aleg o vacanță în Tunisia tocmai pentru contrastul dintre deșertul arid și albastrul intens al apei. Dincolo de istoria cartagineză și de ruinele romane, plajele rămân principalul magnet pentru vizitatorii europeni.

Calitatea nisipului variază considerabil pe măsură ce avansezi de la nord spre sud. În zonele nordice, relieful este mai accidentat, cu stânci care coboară direct în mare. Totuși, segmentul central și cel sudic găzduiesc fâșii late de nisip alb, extrem de fin, care au făcut faimoasă această regiune. O planificare corectă a traseului te va ajuta să descoperi exact acele locuri care seamănă cu peisajele exotice din fotografiile de prezentare.

Care sunt caracteristicile plajelor din zona Hammamet?

Hammamet reprezintă una dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni din țară. Orașul este împărțit în două zone distincte, fiecare având particularitățile sale în ceea ce privește accesul la mare. Partea veche a orașului oferă o atmosferă autentică, unde zidurile medinei se oglindesc în apă. Aici, plaja este destul de îngustă, însă nisipul are o textură foarte plăcută și este curățat zilnic de autoritățile locale.

Yasmine Hammamet este zona modernă, construită special pentru a găzdui complexe hoteliere mari. Plajele de aici sunt mult mai late și dispun de facilități complete, de la șezlonguri la centre de sporturi nautice. Intrarea în apă este lină, ceea ce favorizează familiile care călătoresc alături de copii mici. Vei observa că nisipul are o culoare aurie, fiind ușor mai dens decât în zonele sudice ale țării.

Multe persoane aleg să rezerve o vacanță în Tunisia în această regiune datorită proximității față de capitală. Distanța scurtă de la aeroportul din Tunis face ca transferul să dureze mai puțin de o oră. Infrastructura turistică din Hammamet este extrem de dezvoltată, oferind opțiuni pentru toate bugetele. Poți găsi atât hoteluri de lux cu plaje private, cât și zone publice bine întreținute unde te poți relaxa în voie.

Unde se află cel mai fin nisip din regiunea Mahdia?

Dacă ești în căutarea acelui nisip alb, pudrat, care scârțâie sub picioare, Mahdia este destinația potrivită. Această zonă este considerată de mulți experți în turism ca având cele mai frumoase plaje din întreaga Africă de Nord. Orașul a rămas mai puțin comercial decât Sousse sau Hammamet, păstrând o notă de liniște și discreție. Coasta este liniștită, iar curentul marin aduce rar alge la mal.

Nisipul din Mahdia are o compoziție minerală aparte care îi conferă o strălucire deosebită sub razele soarelui. Apa are o claritate neobișnuită, permițând vizibilitate de câțiva metri adâncime chiar și fără echipament de snorkeling. Majoritatea hotelurilor sunt construite direct pe nisip, eliminând necesitatea de a traversa drumuri publice pentru a ajunge la mare.

Ce oferă insula Djerba pasionaților de mare?

Djerba ocupă un loc special în geografia tunisiană, fiind situată în sudul extrem al golfului Gabès. Clima aici este mai blândă în timpul iernii și mai fierbinte în timpul verii față de restul țării. Plajele de pe insulă, în special cele din zona Sidi Mahrez, sunt renumite pentru aspectul lor tropical. Vei găsi aici palmieri care cresc aproape de linia apei, oferind o umbră naturală foarte apreciată.

Accesul pe insulă se poate face fie cu avionul, direct pe aeroportul local, fie pe șoseaua construită pe vechiul dig roman. Nisipul din Djerba este foarte fin și are o tentă ușor gălbuie, reflectând proximitatea față de deșertul Sahara. Vântul bate constant în această zonă, ceea ce face ca temperaturile ridicate să fie mai ușor de suportat. Această briză constantă atrage și amatorii de kitesurfing sau windsurfing.

O vacanță în Tunisia petrecută pe insula Djerba îți oferă șansa de a vedea flamingo roz în zonele lagunare. Aceste păsări se adună în număr mare în timpul lunilor de iarnă și primăvară, oferind un spectacol vizual rar. Plajele sunt bine compartimentate, astfel încât zonele de relaxare sunt separate de cele destinate activităților dinamice. Serviciile de pe plajă includ adesea restaurante de mici dimensiuni unde poți degusta pește proaspăt pescuit în acea dimineață.

Cum se prezintă plajele din Sousse și Port El Kantaoui?

Sousse este al treilea oraș ca mărime din Tunisia și combină viața urbană vibrantă cu relaxarea la malul mării. Plaja Boujaafar este cea mai cunoscută zonă de promenadă din oraș, fiind locul preferat atât de turiști, cât și de localnici. Nisipul este de bună calitate, însă zona poate deveni foarte aglomerată în lunile iulie și august. Dacă preferi mai mult spațiu, este indicat să te îndrepți spre nord, către Port El Kantaoui.

Port El Kantaoui a fost proiectat ca un sat de vacanță în stil maur, având un port de iahturi în centru. Plajele din jurul portului sunt extrem de curate și bine organizate, fiind gestionate în mare parte de complexele hoteliere de 4 și 5 stele. Aici nisipul este fin, iar marea este de regulă foarte calmă datorită poziționării golfului.

Care este perioada ideală pentru a vizita aceste plaje?

Alegerea momentului potrivit depinde de toleranța ta la căldură și de activitățile planificate. Sezonul estival începe oficial în luna mai și se prelungește până la finalul lui octombrie. În lunile iulie și august, temperaturile pot depăși frecvent 35 de grade Celsius, iar apa mării devine foarte caldă. Pentru cei care vor să se bucure de plajă fără un disconfort termic ridicat, lunile iunie și septembrie sunt considerate optime.

Toamna este de asemenea o perioadă excelentă, deoarece apa păstrează căldura acumulată pe parcursul verii. În octombrie, poți încă să înoți în condiții foarte bune, în timp ce în Europa temperaturile încep să scadă. Primăvara este recomandată mai ales pentru plimbări și vizite culturale, deoarece apa mării poate fi încă rece pentru majoritatea oamenilor.