Eveniment
„Vataful” de la conducerea APM Prahova, interesul personal si favorizarea unor operatori economici in detrimentul altora
Politisti platiti sa o terorizeze pe amanta unui sef din Ministerul de Interne, titrau colegii de la SPY News.
Astfel, fosta amanta a unui sef din Politia Romana a devenit tinta unor “actiuni specific” ale agentilor, actiuni de intimidare in stil mafiot, pe bani publici.
Comisarul șef Decebal Dumitru Drăghiea, fiul prefectului de Mehedinți Nicolae Drăghiea, sau cum i se mai spune, comisarul 3D s-ar afla in spatele acestor actiuni.
“Georgiana”, o tanara care a fost amanta unui ofiter cu functie de raspundere in MAI a devenit, brusc, “suspect” de serviciu.
La data de 18.03.2019, procurorul general a aprobat in temeiul dispozitiilor art 326 din Codul de procedura penala, trimiterea dosarului pe plangerea acesteia de la Parchetul de pe langa Judecatoria Drobeta Turnu Severin la Parchetul de pe langa Judecatoria Oravita.
Nu putem sa ne intrebam cum de acest politest este inca in MAI?!
Iata una dintre plangerile penale ale tinerei “Georgiana” ca sa realizam ce se intampla in MAI:
“Subsemnata Dalimon Georgiana Elvirnţa, cu domiciliul în localitatea Târgu Cărbunesti, ___, judeţul Gorj, indentificată cu CI seria ___. Nr ___ eliberată de SPCLEP Tg. Cărbunesti la data de 05.08.13, având CNP ____, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în Municipiul Motru, str _____, judetul Gorj, având numărul de telefon ____, în temeiul art. 221 din Codul de procedura penală, vă aduc la cunoştiinţă următoarele:
În urma divulgării cazului prezentat de mine jurnaliştilor, deoarece eram ameninţată prin mesaje si intimidări (trimitea subalternii, fără nici un motiv pentru a ma legitima) Decebal Dumitru Draghiea a considerat necesară întocmirea unei plângeri penale împotriva mea, conform art.226 CPP, motivând că îi este lezată viaţa privată (eu consider că injuriile şi ameninţările făcute prin aplicaţia „Telegram” şi verbal, sunt mai importante decât viaţa privată a acestei persoane). Chiar a doua zi de la apariţia mea în cadrul postului naţional de televiziune, doi subordonaţi, au adus o citaţie în care am calitatea de martor. M-am prezentat în ziua următoare la sediul Ipj Gorj, chiar dacă deţineam un act medical ce îmi putea justifica absenţa ( ştiind că sunt bolnavă şi aveam febră, scopul era să mă pună pe drumuri). Nu m-am simţit bine pe parcursul audierii, care a durat aproximativ două ore şi treizeci de minute. Am am avut spasme în zona pelviană şi dureri intermitente. O parte din cuprinsul întrebărilor adresate în cadrul declaraţiei pe care am dat-o, nu au constituit obiectul anchetei propriu-zise, acestea referindu-se la viaţa mea personală / intimă din trecut, mai exact la unul dintre foştii mei prieteni. Unele întrebări deşii, nu au fost stipulate în declaraţie, aduceau referire la relaţiile mele trecute şi private. Scopul acestor întrebări fiind exclusiv acela de a accentua ideea că eu nu sunt aptă medical pentru a putea păstra o sarcină, invocând faptul ca şi în trecut am avut un avort spontan, fapt neadevărat. Ancheta este condusă de subordonaţii inspectorului-sef Decebal Dumitru Draghiea. Acesta exercitându-şi influenţa, asupra obiectivităţi anchetei instrumentate de subordonaţii săi.
Eu nu am făcut publice datele cu caracter personal, numele sau fotografia lui în nici una dintre publicaţiile online în care s-a prezentat povestea mea.
Totuşi, Decebal Dumitru Drăghiea a simţit nevoia să se „plângă” (plângere penală) a doua zi după apariţia la televiziune. Motivul pentru care am decis să înregistrez o parte din mesajele primite de la acesta, este pentru că am fost ameninţată şi calomiată. Acestea constituind o parte din probatoriul pe care îl deţin. În timul relaţiei avute cu Decebal Dumitru Draghiea, acesta mi-a reproşat că aş avea o aventură cu unul dintre colegii lui, fapt total neadevărat. Reproşurile au fost sarcastice şi repetate, poate datorită faptului că şi colegul respectiv a avut aspiraţii legate de ocuparea funcţiei de inspector- şef al Ipj Gorj, conform celor spuse de Decebal Dumitru Draghiea. Un alt motiv pentru care am decis să păstrez o evidenţă a întâlnirilor mele cu Decebal Dumitru Draghiea, este datorat faptului că acesta avea apucături anormale (sado-masochiste) în timpul relaţiilor sexuale, mă brusca şi deşi i-am spus insistent că mă doare, a continuat, aşezându-se deasupra mea şi imobilizându-mi mâinile, strângândule. Timp de câteva minute bune, am încercat să îmi eliberez braţele din strânsoarea lui, însă fără succes, din contra, a devenit mai violent strângându-mă şi mai tare, eu neputând riposta, i-am atras atenţia că nu îmi plac aceste ”apucături violente”, care mi-au provocat dureri interne (simţindu- mă agresată sexual).
Datorită faptului că m-am ataşat emoţional de numitul Decebal Dumitru Draghiea am continuat relaţia, deoarece de fiecare dată îşi cerea iertare pentru reacţiile necontrolate avute în cadrul intim şi îşi dorea să ne păstrăm relaţia. Înregistrările le-am făcut, deoarece comportamentul lui a devenit din ce în ce mai neobişnuit, în special când a venit cu o nouă idee de a folosi cătuşele din dotarea echipamentului de serviciu, fapt care m-a speriat, deoarece dorea să aibe control total asupra mea, am refuzat utilizarea cătuşelor, iar el devenind mai agresiv în relaţia sexuală, provocându-mi durere.
Când am aflat că sunt însărcinată, i-am comunicat, iar reacţia lui a fost una nervoasă, tranşantă şi lipsită de orice înţelegere. Mi-a spus printre altele că se va despărţi de mine, dacă nu voi face cât mai repede posibil întreruperea sarcinii, că nu va recunoaşte copilul şi mă va târâ prin procese pentru stabilirea paternităţii acuzându-mă că doresc să trăiesc din pensia alimentară a copilului. La o luna şi jumătate aş fi putut opta pentru un avort chirurgical mult mai sigur, însa acesta a pus presiune pe mine şi aflându-mă în stare de şoc, am încercat să găsesc soluţia cea mai rapidă, însă nu cea mai sigură pentru sănătatea mea. În urma presiunilor făcute de Decebal Dumitru Draghiea, am recurs la avort medicamentos, însă starea mea de sănătate s-a deteriorat datorită resturilor ce nu s-au eliminat. Fiind diagnosticată medical cu endometrita post avort. Acesta a luat la cunoştinţa cele întâmplate, însă nu m-a susţinut cu absolut nimic. Suportul financiar al părinţilor fiind singura sursa de venit. M-am aflat în situaţia de a nu dispune pentru câteva zile de achiziţionarea medicaţiei necesare, consecinţa fiind agravarea infecţiei şi a starilor febrile repetate. Am încercat să îi cer ajutorul acestuia, dar în schimb am primit ameninţări şi avertismentul de a nu divulga cele întâmplate la nimeni, nici măcar familiei mele. Încă urmez un tratament medicamentos dat de medicul ginecolog. Am încercat să îl conştientizez de situaţia mea medicală, de a mă însoţi la medic, deoarece starea mea de sănătate era fragilă şi mă deplasam greu, specificând că voi plăti eu toate cheltuielile medicale, el refuzând să-mi răspundă, blocându-mă pe aplicaţia WhatsApp şi Telegram (cea prin care comunicam), a refuzat orice dialogul.
Nu mă simt în siguranţă deoarece Decebal Dumitru Draghiea cunoaşte adresa mea din Municipiul Motru şi are o influenţă datorită funcţiei. El exercitându-şi influenţa în rândul agenţilor de poliţie, trimiţându-i la uşa mea pentru a mă legitima şi chestiona cu privire la fostul meu prieten care este cadru militar activ în MAPN. Pe care ulterior le-a folosit în dosarul/plângerea penală menţionată mai sus. Încă îmi este frică de Decebal Dumitru Draghiea, fapt ştiut şi de prietenii şi vecinii mei.
Ţin să precizez că de-a lungul relaţiei cu el, acesta mi-a comunicat anumite detalii cu privire la o anchetă internă desfăşurată împotriva unuia dintre subordonaţii lui, care şi-a agresat soţia, dar care se pare, că nu a fost tras la răspundere (acesta sugerându-mi că nimeni nu îi va face lui nimic). Tot dea lungul relaţiei, acesta mi-a solicitat în repetate rânduri să obţin cât mai multe informaţii posibile, despre anumiţi avocaţi şi chiar poliţişti din breasla lui, spunând că pot trece neobservată.
La una dintre petrecerile, unde nişte amicii avocaţi m-au invitat, Decebal Dumitru Draghiea mia sugerat să fotografiez în ipostaze stânjenitoare, două cadre ale jandarmeriei aflate în restaurantul respectiv.
Solicit luarea unor măsuri împotriva numitului Decebal Dumitru Draghiea conform legislatiei în vigoare. Întrucât în urma infracţiunilor sesizate, am suferit un prejudiciu moral şi fizic şi mă constitui parte civilă”.
Alaturat va prezentam si plangerea catre procurorul general:
în urma relaţiei avute cu Decebal Dumitru Draghiea, sef IPJ Gorj, actualmente în IPJ Mehedinţi, Servicul de Investigaţii Criminale – Şef Servicu, avand numărul de telefon _____, am rămas însărcinata cu acesta. Relaţiile de natura intima le-am consumat atât în autovehiculul acestuia având nr de înmatriculare MH__D__, cat şi în doua locaţii hoteliere.Tin sa precizez ca I- atu cunoscut pe Decebal Dumitru Draghiea pe facebook, prin intermediul unor prieteni comuni. Am continuat discuţiile pe aplicaţia „WhtazzApp”, iar apoi la indemnul acestuia am dialogat zi şi noapte pe aplicaţia „Telegram”, aplicaţie care la sugestuia acestuia,auto-distrugea mesajele.Am menţinut legătura zilnic,dimineaţa,seara ,chiar şi noaptea.Stabileam împreuna locul unde puteam să ne întâlnim,el fiind presat de timp şi de posibilitatea de a nu afla soţia lui despre relaţia extraconjugala pe care o consumam amandoi.In urma relaţiilor sexuale neprotejate,am rămas însărcinata. I-am comunicat acestuia vestea,plângând şi fiind speriată.El a avut o reacţie violenta,a zbierat la mine,si mi-a spus ca deja are doi copii,astfel ca dacă aleg sa păstrez sarcina pensia alimentara se va impartii la trei minori. De asemenea,mi-a spus ca nu vrea probleme la serviciu şi cu familia si ca dacă nu renunţ la sarcina, il voi pierde şi ne vom desparţiî. Mi-a mai precizat ca în cazul în care totuşi „imi trece prin cap nebunia sa păstrez copilul” nu îl va recunoaşte, ma va tara prin procese si va solicita testul ADN. Aflandu-ma in situaţia descrisa la insistentele si presiunile Iui, am făcut întrerupere de sarcina prin metoda avortului medicamentos, sarcina fiind mica. Acesta a insistat sa rup documentele medicale, sa ii arat asta pentru a fi sigur ca nu am pastrat bebeluşul si ca nu il mint in ceea ce priveşte efectuarea avortului. Nu ma susţinut material cu absolut nimic in achitarea acestuia.Eu sunt studenta in anul trei la Facultatea de Drept, cu taxa, la distanta. Nu sunt angajata, părinţii fiind singura sursa de venit de care dispun si pe care o pot si dovedii.In jurul datei de 16-17 noiembrie 2018, starea mea de sanatate s-a agravat. Am mers la un control ginecologic unde mi-sa pus diagnosticul de endometrita după avort medicamentos, in urma unor investigaţii amanuntite.
l-am adus la cunoştinţe toate acestea lui Decebal Dumitru Draghiea, prezentandu-i actele medicale, prin intermediul aplicaţiei Telegram, deoarece acesta nu a mai dorit sa ne întâlnim pentru a purta o conversaţie fata in fata. Am încercat sa ii explic situaţia,el a devenit foarte recalcitrant,reprosandu-mi ca l-am dezamăgit imens si ca nu sunt matura. Nu i-am cerut ajutorul financiar, deşii aveam nevoie.Am apelat la sprijinul părinţilor in achiziţionarea medicamentelor necesare. Fapt pe care de asemenea il pot dovedii. Deţin fotografii ale mesajelor dintre mine si el, de după avort, fapt pe care l-am decis tocmai datorita comportamentului sau violent si obraznic. Am insistat sa inii fie alaturi,macar sa ma viziteze si sa ma inteleaga omeneşte. Eram intr-o stare de sanatate deplorabila, inca eliminând cheaguri de sânge si avand stări febrile. Pe data de 19/11/2018, Decebal Dumitru Draghiea a atins apogeul posibil al impertinentei, adresandu-mi diverse injurii si calomii ,de ordin obscen,si amenintandu-ma sa „tac din gura,sa nu vorbesc nimic cu nimeni”.
Ma ameninţat ca imi va intenta proces in Instanţa daca voi îndrăznii sa deschid gura in fata cuiva. Intre timp, organele 1GPR au deschis o ancheta in ceea ce il priveşte pe Decebal Dumitru Draghiea. Pe 28/11/2018 la ora 19.10 aprox am fost deranjata de către un poliţist care a refuzat sa se legitimeze, mi-a spus doar verbal numele sau agent sefScurtu Grigore, pretinzandu-se la început sectoristul zonal, dar mai apoi recunoscând ca sectorist este un alt poliţist. Nu mi-a precizat motviul pentru care ma deranjat la ora aceea prin bocăniturile insistente in usa. Mi-a cerut cartea de identitate, de mai multe ori,amenintandu-ma cu amenda. De fata au mai fost doi vecini,care si-au exprimat dorinţa sa poata intra in locuinţele lor,dar agentul nu le-a permis.Pe data de 29/11/2018,a doua zi de dimineaţa,la ora 10.30 aprox ,din nou un alt poliţist mi-a bătut la usa.De data aceasta a fost vorba de sectoristul zonei in care locuiesc agentul Ciuca Titi. Acesta si-a motivat prezenta prin faptul ca anual se realizează un raport al apelurilor către 112, efectuate de către poliţişti şi militari. Fostul meu prieten,este cadru militar activ,si în urma unor divergente întâmplate în mai 2018, a apelat serviciul 112, apel total nefondat,constatare făcută de către insasi sectorist şi echipa de intervenţie de la data respectiva.La data aceea nu a fost sancţionat de organele competente.Agentul Ciuca Titi mi-a cerut insistent date cu privire la acesta şi anumemumar de telefon,adresa,unitatea militară unde lucrează,nume complet etc. Eu consider în mod asumat ca aceste „metode de intimidare ori de verificare complet nefondate” sunt realizate la comanda şefului IPJ Decebal Dumitru Draghiea care de altfel in câteva mesaje mi-a precizat ca „lumea este rea, ca nu pot sta izolată şi sa analizez foarte bine ce fac” Nimeni nu a fost interesat de persoana mea pana acum, din cadrul Poliţiei. Deci pun pe seama acestuia,cele întâmplate. Si înmomentul de fata starea mea de sănătate nu este buna, inca ma simt slăbită şi am dureri in zona pelvina. Urmez tratamentul în continuare şi am nevoie de linişte. Toate aceste vizite neadecvate nu fac altceva decât sa îmi provoace nelinişte, teama şi sa îmi degradeze şi mai mult starea de sănătate. Trauma suferita în urma celor menţionate,este inestimabila. Pe lângă toate acestea comportamentul lipsit de respect, integritate şi umanitate,m-au adus în situaţia de a apela,conform art 21 din Constituţia României la ajutorul organelor de cercetare penala.
Solicit tragerea la răspundere penala a făptuitorului conform art.206 Cod penal, art 252 respectiv 253 Cod civil. Codul de etica şi deontologie al poliţistului art. 13 punctul l şi 2. Iar ţinând cont ca Decebal Dumitru Draghiea a absolvit liceul Militar „Neagoe Basarab” Buzău, avand şi statutul de militar voi adauga tragerea la răspundere şi conform legii 80/95 art.30 privind statutul cadrului militar actualizata 2018 întrucât, in urma infracţiunii sesizate am suferit un prejudiciu moral, ma constitui parte civila, neavand pretenţia la despăgubiri din partea făptuitorului, in urma prejudiciului adus. Îmi doresc doar să fie tras la răspundere conform legislaţiei în vigoare.
Mijloacele de proba pe care se intemeiaza prezenta plângere sunt următoarele:
- înscrisuri: documente medicale (pe care Ic voi prezenta personal), declaraţia data organelor IGPR
- fotografii: o colecţie de fotografii ale mesajelor din timpul convorbirilor (toate acestea le voi prezenta in urma audierii, o parte din ele fiind si la dispoziţia IGPR-ului)”.
Mijloacele de probă pe care se întemeiază prezenta plângere sunt următoarele:
- înscrisuri: documente medicale (pe care le voi prezenta personal), declaraţia dată organelor IGPR
- fotografii: fotografii ale mesajelor din timpul convorbirilor desfăşurate pe aplicaţia Telegram (toate acestea le voi prezenta în urma audierii), cât şi capturi realizate în urma conversaţiilor pe aplicaţia WhatsApp.
- o înregistrare video care atesta veridicitatea numărului de telefon şi prezentarea personală a telefonului în cauză.
- Oare mai poate fi ceva de comentat? (Irinel I..
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Florile recunoștinței – despre gesturile care vorbesc fără să strige
Există momente în viață când vrei să spui mulțumesc, dar cuvintele par prea puțin. Sau prea mult, depinde cum privești. Poate că cineva ți-a făcut o favoare mică, dar importantă. Sau te-a ajutat fără să ceri, fără să aștepte ceva în schimb. Și atunci te gândești cum arăți că ai observat, că prețuiești gestul, fără să pară că exagerezi sau că transformi totul într-o ceremonie oficială.
Florile pot fi exact răspunsul ăsta. Nu orice flori, evident. Pentru că nu e vorba de buchete uriașe, pompoase, care spun „uite ce eveniment mare e aici”. E vorba de ceva mai delicat, mai personal. De florile care comunică recunoștință într-un mod atât de natural încât nu pare că ai încercat prea tare. Doar că ai înțeles exact ce să alegi.
Campanula și discreția ei aproape uitată
Am văzut prima oară campanule într-o grădină de țară, când eram copil. Îmi amintesc că bunica le numea „clopoței” și le planta lângă gard, unde nu le deranja nimeni. Creșteau singure, reveneau din rădăcini în fiecare an și aveau ceva fragil în felul cum se legănau la cea mai mică adiere. Campanula nu se laudă cu nimic. Nu are parfum puternic, nu are culori țipătoare, doar violet deschis, albastru pal, alb curat. Dar exact asta o face potrivită pentru mulțumiri subtile.
Când oferi campanule, mesajul e limpede fără să fie declarat cu voce tare. Spui practic „îți sunt recunoscător pentru ceea ce ești, nu doar pentru ceea ce ai făcut”. E o diferență importantă aici. Campanula arată că ai observat caracterul persoanei, nu doar gestul ei concret. Că ai văzut generozitatea sau răbdarea ei, nu doar rezultatul final.
În limbajul florilor victorian, campanula simboliza umilința și recunoștința constantă. Victorienii ăștia aveau un cod întreg pentru fiecare plantă și fiecare nuanță, deși unele semnificații s-au păstrat pentru că chiar au sens. Campanula e floarea care nu cere atenție, dar rămâne în minte tocmai prin discreția ei, printr-o prezență delicată care nu forțează nimic.
Hortensiile – când recunoștința vine cu profunzime
Hortensiile au fost mereu ciudate pentru mine. Adică, sunt atât de diferite de alte flori. Nu au petale individuale care pot fi numărate, ci acele grămezi rotunde de flori minuscule care formează împreună un balon de culoare. Albastru intens, roz pudră, alb cremos, violet profund, depinde de solul în care cresc, de aciditatea lui. Am citit undeva că același arbust poate da flori diferite dacă îl muți în alt pământ. Mi s-a părut fascinant chestia asta.
Dar dincolo de particularitățile botanice, hortensia are o semnificație interesantă. În tradiția japoneză, de exemplu, hortensia era oferită împăratului ca semn de scuze sincere și recunoștință pentru înțelegere. Nu e o floare de complimente superficiale sau de conversații mondene. E floarea pentru momentele când vrei să spui „îți mulțumesc pentru că ai fost alături, chiar și când lucrurile nu au fost simple”.
O prietenă mi-a spus odată că a primit hortensii după ce a ajutat pe cineva să treacă printr-o perioadă dificilă. Persoana respectivă nu știa ce să spună, dar a ales hortensiile pentru că, aparent, citise undeva că simbolizează recunoștința profundă și scuzele sincere. Mi-a rămas în minte povestea asta pentru că așa funcționează uneori. Alegem florile instinctiv, alteori căutăm semnificații, dar rezultatul e același: buchetul transmite exact ce nu reușim să punem în cuvinte.
Bujorul alb – eleganța care nu cere nimic înapoi
Bujorii au ceva regal, dar nu într-un mod arogant. Mai ales bujorii albi. Sunt voluminoși, plini, aromați, dar cumva păstrează o modestie în toată opulența lor. Poate pentru că se deschid treptat, petalele lor revelându-se încet, sau poate pentru că durează atât de puțin, ceea ce îi face și mai prețioși. E ceva temporar în frumusețea lor care te face să le prețuiești mai mult.
În China, bujorii au fost cultivați de milenii și considerați flori imperiale, simbolizând onoarea și respectul. Dar bujorii albi, în particular, au venit să reprezinte sinceritatea și recunoștința curată, fără așteptări ascunse. Când oferi un bujor alb cuiva, spui ceva simplu și totuși profund: „îți respect gestul și nu aștept nimic în schimb”. E o recunoștință fără condiții, fără calcule din spate.
Mi-aduc aminte că am văzut o scenă într-un film, cred că era francez, în care o femeie primea un buchet mic de bujori albi de la cineva care îi fusese profesor cu mulți ani în urmă. Nu era ziua ei, nu era nicio ocazie specială. Doar o mulțumire întârziată pentru răbdarea și încrederea din trecut. Scena era scurtă, fără dialog lung, dar m-a lovit cumva. Asta fac bujorii când sunt aleși bine, creează momente de recunoaștere liniștită.
Freziile – delicatețea care spune totul
Freziile sunt din categoria florilor pe care le vezi și te întrebi de ce nu sunt mai populare. Sunt atât de fine, colorate, parfumate. Poate tocmai pentru că sunt delicate și nu țin foarte mult, oamenii le aleg mai rar. Dar exact fragilitatea lor le face potrivite pentru mulțumiri subtile, pentru gesturi care nu vor să rămână eterne ci doar să marcheze un moment.
Am avut o colegă care îmi aducea câte o frezie când trecea pe lângă florăria din colțul străzii. Nu mereu, nu după un program, ci aleatoriu. Și de fiecare dată spunea „pentru cafele și pentru că asculți”. Nu era nimic grandios în gestul ăsta, dar alegerea florii spunea exact suficient. Freziile nu fac tam-tam. Vin cu un parfum dulce dar nu sufocant, cu culori vii dar nu agresive, cu o prezență care nu domină ci completează.
În limbajul florilor, frezia simbolizează inocența și gândurile sincere. Când alegi frezii pentru a exprima recunoștință, spui că gestul tău e lipsit de calcul. E o mulțumire spontană, venită din inimă, nu dintr-un sens al obligației sociale sau dintr-un manual de bune maniere.
Lisianthus – sofisticarea modestă
Lisianthus arată aproape ca un trandafir, dar nu e. Are petalele la fel de delicate, dispuse în spirale elegante, dar formele lui sunt mai deschise, mai prietenoase cumva. Există în alb, roz pal, violet deschis, chiar și în nuanțe bicolore. Prima oară când am văzut lisianthus alb am crezut că e o varietate ciudată de trandafir și am fost surprins să aflu că e cu totul altă specie, cu totul altă istorie.
Lisianthus-ul are o semnificație interesantă în diferite culturi. În unele părți e asociat cu aprecierea carismatică, adică recunoștința pentru personalitatea cuiva, pentru felul în care îți luminează ziua doar prin prezența lor. În alte interpretări, lisianthus simbolizează recunoștința pentru relațiile de lungă durată, pentru oamenii care au fost constanți în viața ta fără să facă gălăgie despre asta.
E o floare potrivită când vrei să mulțumești cuiva care nu a făcut neapărat ceva spectaculos, dar a fost acolo. Constant. Calm. Prietenos. Servicii de livrare flori au început să includă din ce în ce mai des lisianthus în compoziții tocmai pentru versatilitatea și eleganța lui discretă, pentru felul cum se potrivește în orice context fără să pară forțat.
Irișii – mesajul ascuns în fiecare culoare
Irișii sunt complicați, nu în sensul că ar fi greu de îngrijit sau de găsit, ci pentru că au atâtea straturi de semnificație încât trebuie să știi exact ce culoare alegi. Un iris albastru spune altceva decât unul galben. Unul alb transmite alt mesaj decât unul violet. E o chestie de nuanțe care contează mai mult decât crezi.
Pentru recunoștință, irișii galbeni sunt alegerea clasică. Galbenul irisului simbolizează pasiunea pentru viață și recunoștința pentru prietenie. E floarea pe care o oferi unui prieten apropiat care ți-a fost alături în momente cheie. Nu e romantic, nu e formal, e prietenos în sensul cel mai profund al cuvântului, fără cea mai mică ambiguitate.
Am citit odată despre o tradiție în sudul Franței unde irișii galbeni erau plantați la porțile caselor ca semn de bun venit și mulțumire pentru oaspeți. Nu erau flori tăiate oferite ceremonios, ci prezența lor constantă în grădină spunea ceva simplu: „ești binevenit aici și suntem recunoscători pentru compania ta”. Mi s-a părut o idee frumoasă, asta cu recunoștința înrădăcinată, nu doar exprimată temporar și uitată imediat.
Când nu e vorba doar despre floare, ci despre gest
Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat despre florile recunoștinței e că nu contează doar ce floare alegi, ci și cum o oferi. Un buchet enorm de trandafiri roșii poate părea mai degrabă o declarație decât o mulțumire. Dar trei campanule albastre într-un mic vas de ceramică spun exact ce trebuie, fără exagerare, fără ambiguitate.
Timing-ul contează, și contează mult. Unele mulțumiri sunt mai autentice când nu vin imediat după favor, ci câteva zile mai târziu, când persoana nu se mai așteaptă. Altele trebuie să fie spontane, în momentul respectiv, altfel se pierde esența. Nu există o regulă universală aici, dar există intuiție. Și cred că intuiția asta se formează când chiar observi persoana, când chiar vrei să îi spui mulțumesc din motive sincere, nu din politețe socială automată.
O cunoștință mi-a povestit că a primit o dată un singur fir de frezie într-un plic mic, cu un bilet care spunea simplu „mulțumesc că exiști”. Niciun context, nicio explicație suplimentară. Persoana care i-a trimis știa că ea adora freziile și că avea o perioadă grea. N-a fost un buchet mare, n-a fost un gest spectaculos, dar mi-a spus că l-a păstrat presat, floarea și biletul, ani de zile. Poate că asta e puterea recunoștinței subtile. Nu impresionează prin grandoare, ci rămâne prin sinceritate.
Contextul cultural și istoria ascunsă
Fiecare cultură are propriile ei tradiții legate de flori și recunoștință. În Japonia, există conceptul de „hanakotoba”, limbajul florilor, care e mult mai elaborat decât echivalentul victorian european. Acolo, nu doar specia contează, ci și numărul de flori, modul în care sunt aranjate, chiar și vasul ales. Totul poartă semnificație.
În tradițiile nordice, florile albe sunt aproape întotdeauna asociate cu puritatea intenției. Deci când vrei să mulțumești pe cineva și vrei să fii sigur că mesajul e primit curat, fără interpretări greșite, alege flori albe.
Campanule albe, bujori albi, frezii albe, toate au în comun sinceritatea directă, fără straturi de semnificații complicate.
Am citit undeva că în Persia medievală, gradinarilor curții le era dat să creeze aranjamente florale specifice pentru diferite ocazii, și pentru mulțumiri foloseau întotdeauna combinații de flori mici, delicate, fără parfumuri prea puternice. Ideea era că recunoștința nu trebuie să fie o invazie senzorială, ci o prezență plăcută, discretă, care nu te copleșește dar îți rămâne în minte.
Florile potrivite pentru diferite relații
Nu oferi aceleași flori profesoarei din liceu și celui mai bun prieten. Nu le trimiți aceleași flori mamei și colegului de serviciu care te-a acoperit când ai fost bolnav. Contextul relației modelează alegerea, și ar fi ciudat să ignori asta.
Pentru relații profesionale, eleganța discretă e esențială. Lisianthus alb sau campanule violet deschis sunt alegeri sigure. Transmit profesionalism și apreciere fără să sugereze nimic mai mult. Iar în medii corporative, unde fiecare gest e analizat și interpretat, subtilitatea chiar contează mai mult decât crezi.
Pentru prieteni apropiați, poți fi mai personal, mai relaxat în alegere. Irișii galbeni, freziile multicolore, chiar și combinații neobișnuite care reflectă personalitatea persoanei respective. Un prieten care iubește grădinăritul ar aprecia poate mai mult o plantă de campanula vie decât un buchet tăiat. E tot un gest de recunoștință, dar personalizat, adaptat exact la persoana respectivă.
Pentru familie, bujorii albi sau hortensiile funcționează frumos. Au o căldură naturală, o familiaritate care nu pare pretențioasă sau artificială. Când mama ta ți-a gătit mâncarea preferată sau tata și-a luat timp să te ajute cu ceva din casă, bujorii spun „văd tot ce faci pentru mine” fără să transforme momentul într-o dramă emoțională sau într-un spectacol nepotrivit.
Aromele discreției
Un aspect pe care mulți îl neglijează când aleg flori pentru recunoștință e parfumul, deși ar trebui să fie printre primele considerente. Florile cu parfumuri foarte intense pot fi copleșitoare, mai ales în spații mici sau pentru persoane sensibile. Recunoștința subtilă vine și cu mirosuri subtile, cu arome care nu atacă simțurile.
Freziile au un parfum dulce, dar niciodată agresiv sau înțepător. Bujorii miros a fresh, a primăvară nouă, dar nu sufocă camera. Campanulele nu au aproape deloc parfum, ceea ce le face perfecte pentru orice context și pentru orice persoană. Chiar și lisianthus-ul, deși arată luxos și elaborat, e aproape inodor, deci nu distrage prin miros ci doar prin prezență vizuală.
Am avut o profesoară în facultate care era alergică la majoritatea parfumurilor florale. Studenții care voiau să îi mulțumească la final de semestru învățaseră rapid să aleagă fie irișii, care au un miros foarte slab, fie campanule. Era un mic detaliu, dar unul care arăta că chiar le păsa de persoana respectivă, nu doar bifau un ritual social obligatoriu.
Florile ca început de conversație
Uneori, florile nu sunt doar mulțumire, ci și o invitație la dialog. Când oferi cuiva un buchet mic și neobișnuit, de exemplu campanule și frezii împreună, sau lisianthus violet și irișii galbeni, adesea persoana întreabă „de ce tocmai acestea?”. Și atunci ai ocazia să explici, să spui povestea din spatele alegerii, să transformi gestul într-o conversație autentică care merită purtată.
Mi-aduc aminte că un coleg mi-a oferit odată un mic buchet de frezii roz după ce îl ajutasem cu un proiect complicat. M-a surprins alegerea, pentru că de obicei oamenii aleg trandafiri sau crizanteme, ceva mai standard. Când l-am întrebat de ce frezii, mi-a spus că mama lui le planta în grădină când era mic și mereu îi păreau florile fericirii simple. Am râs amândoi, dar gestul și-a păstrat căldura și semnificația. Nu mai țineam minte proiectul la care lucrasem împreună, dar țineam minte freziile și conversația aia scurtă.
Sfârșitul firesc al lucrurilor
Florile se ofilesc. E natura lor, nu poți schimba asta. Și poate că asta le face și mai valoroase pentru exprimarea recunoștinței, sunt temporare, ca și gesturile pe care le mulțumim. Nimeni nu așteaptă ca un favor să fie răsplătit la nesfârșit, nimeni nu vrea să simtă că datorează ceva pentru totdeauna. Florile spun ceva simplu dar profund: „îți mulțumesc pentru acest moment, pentru acest gest, pentru cine ești acum”.
Fără presiunea permanenței, fără obligația eternă care devine povară.
Am observat că oamenii care primesc flori delicate, campanule, frezii, lisianthus, de obicei le prețuiesc exact pentru că știu că nu vor dura. Le pun într-un loc vizibil, le privesc în zilele următoare, le lasă să fie frumoase cât pot fi. Nu e tristețe în dispariția lor, e doar acceptarea ciclului natural. La fel și recunoștința autentică, nu trebuie să fie veșnică ca să fie reală și semnificativă.
Cred că asta e farmecul florilor subtile de recunoștință. Nu încearcă să impresioneze prin mărime sau preț, nu vor să rămână veșnic în vază, nu fac declarații grandioase care să rezune în toată casa. Pur și simplu sunt acolo, frumoase, delicate, sincere. Și spun exact ce trebuie spus, fără cuvinte mari, fără exagerare forțată.
Doar o mică recunoaștere pentru un gest mare sau pentru prezența constantă a cuiva în viața ta. Atât de simplu în aparență, și totuși atât de potrivit când e făcut cu gândul la persoana care primește.
Cultură
The Grand Ball of Princes and Princesses Monte-Carlo: O noapte cu strălucire la Iași
O experiență unică în viață, adusă de unul dintre cele mai importante evenimente din Monaco, care va avea loc în Palatul Culturii – Iași.

Se desfășoară încet, sub șoaptele aurite ale istoriei și ecourile măreției regale, o noapte de splendoare unică care va avea loc în inima României. Pe 6 septembrie 2025, Balul Grandios al Prinților și Prințeselor de la Monte-Carlo va umple sălile Palatului Culturii din Iași, aducând cu el eleganța atemporală a celor mai ilustre tradiții monegasce.
De secole, Monte-Carlo este sinonim cu grația, noblețea și arta celebrării — o lume în care prinții și prințesele, împodobiți cu mătase și diamante, dansează pe podele de marmură sub lumina a mii de candelabre. Acum, această moștenire a rafinamentului părăsește Coasta de Azur și aduce cu ea spiritul Balului Grandios, un spectacol care depășește granițele și transformă visele în realitate.
–
O noapte de opulență și farmec
Când ușile Palatului Culturii se vor deschide, oaspeții vor păși într-o lume unde fantezia devine realitate. Balul Grandios va aduce în fața invitaților un spectacol de simfonii orchestrale, valsuri care plutesc prin aer ca niște ecouri ale trecutului, și cine cu lumânări demne de regalitate.
Nobili din toată Europa și nu numai se vor reuni, uniți sub semnul grației, moștenirii și eleganței. Fiecare detaliu va purta semnătura stilului Monte Carlo: strălucirea cupelor de șampanie, foșnetul mătăsii pe podelele poleite, și mirosul florilor de sezon, toate într-o atmosferă regală.
Va fi o celebrare nu doar a frumuseții și rafinamentului, ci și a legăturii dintre trecut și prezent, între aristocrația românească și farmecul etern al Monaco-ului.
–
Iași: Oraș al culturii și patrimoniului regal
Nu există loc mai potrivit pentru acest eveniment grandios decât Iașiul, un oraș a cărui esență este pătrunsă de eleganță aristocratică și prestigiu cultural. Cunoscut drept Capitala Culturală a Europei și Oraș Regal, Iașiul a fost de multă vreme un simbol al intelectului, rafinamentului și strălucirii artistice.
Străzile sale spun povești cu poeți și regi, iar palatele și monumentele sale aduc un omagiu trecutului nobil. În centrul acestei sărbători se află Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală neo-gotică, considerată una dintre cele mai impunătoare clădiri din țară.
Construit între 1906 și 1925, palatul a fost ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești a Moldovei. Acum, în aceste săli încărcate de istorie, Balul va prinde viață — un spectacol de coroane strălucitoare, rochii ample și amintiri ale unui timp regal care nu va fi uitat.
–
O moștenire a eleganței care continuă
Balul Grandios al Prinților și Prințeselor din Monte-Carlo este o celebrare a tradiției și nobleței, o călătorie prin istorie și o reafirmare a valorilor regale.
Acum, pentru prima dată, Iașiul devine scena acestui spectacol unic, aducând magia Monaco-ului în inima României. În noaptea de 6 septembrie, sub candelabrele de cristal ale Palatului Culturii, trecutul și prezentul vor dansa împreună, iar strălucirea Monte-Carlo-ului va găsi un nou cămin în orașul regal al României.
Pentru cei care visează în aur și dansuri nobile, acesta nu este doar un eveniment. Este istorie în devenire.
Get in touch
NOBLE MONTE-CARLO
8 Rue des Oliviers, Monte-Carlo
98000 – Principality of Monaco
Phone number: +377607934575 (Monaco)
Email: grandbal@noblemontecarlo.mc
-
Evenimentacum 7 aniMASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33, Liviu Bigan si MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (II)
-
Afaceriacum 4 aniDe ce ar cumpăra cineva produse refurbished?
-
Turismacum 4 aniPoiana Brasov, destinatia de vacanta ideala in 2022!
-
Evenimentacum 8 aniAccident mortal în Cerghizel! – Stiri din Mures
-
Evenimentacum 4 aniPolițiștii au reușit reținerea unui infractor cautat de autoritățile din altă țară după ce au folosit toate mijloacele din dotare
-
Evenimentacum 7 aniToader îi răspunde lui Dragnea. Amnistie şi graţiere, să închidem. Liderul PSD a încremenit | MuresAZI
-
Exclusivacum 8 aniCele mai răspândite mituri despre videochat!
-
Evenimentacum 4 aniScandal urias infracțional la vârful IPJ Prahova

