Connect with us

Eveniment

EXCLUSIV/ Companiea Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justitia” din Romania (II)

Publicat

pe

Incisiv de Prahova continua sa va prezinte, in EXCVLUSIVITATE, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.

In acest serial, Incisiv de Prahova va prezenta toate probele, inclusiv inregistrari audio si va solicita oficial institutiilor statului luarea masurilor legale care se impun.

Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru  si omul lui Florian Coldea.

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/22/exclusiv-companiea-nationala-cuprului-aurului-si-fierului-minvest-deva-interesele-obscure-ale-lui-florian-coldea-sri-si-sarabanda-ilegalitatilor-procurorului-militar-mircea-adrian-diicot-ului-dn/

Tudor Ion si faptele penale savarsite, constand în devalizarea și furtul  averii unor  foste companii de stat trecute prin procedura de lichidare, în speta fiind vorba de Compania Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva- Filiala Poiana Ruscai, precum și de filialele Bradmin și Anina ale aceleiasi companii.

Existența unei structuri infractionale organizate, din care acest practician în insolventa face parte.

Cu siguranța, este important de precizat faptul ca cele cele doua firme de insolventa , IT Management  Advisors și Tudor & Asociatii nu au acționat de capul lor. Este imposibil ca cineva, oricat de dibaci sau profesionist ar fi, sa aibă acces în calitate de lichidator în atât de multe  proceduri de insolventa ale atât de multor  foste companii de stat, toate având un patrimoniu imens în imobilizari necorporale, clădiri, utilaje, spatii de producție sau depozite, construcții peste construcții, incinte industriale, bunuri , munți de potențial fier vechi valorand chiar și în aceasta forma foarte mulți bani, și mai presus de toate, terenuri.

Terenuri insumand mii de hectare, expropriate în anii constructiei socialiste, terenuri cu situație juridica nelamurita din punct de vedere al situației de carte funciara,  care au constituit o prada ușoară.

Aceste mize au făcut cu siguranța ca firmele de insolventa ale lui Tudor Ion sa servească unor interese „oculte”, care au putut manipula proceduri judiciare, făcând în așa fel încât furturile în cascada, pedepsite de latura penala a Legii 85/2006, sa nu fie observate de judecatorul sindic și de Adunarea Creditorilor, să fie de-a dreptul ascunse de procedura, și mai mult, sa împiedice orice ancheta a acestor fapte, prin mana unor procurori care refuza  sa înregistreze vreo sesizare penala cu privire la ele.

În spatele firmelor lui Tudor Ion stau alte persoane pe care le-a servit, pentru ca l-au ajutat sa intre în joc și sa comita ceea ce a comis.

În alte situații a atras după el sau a cumpărat alte persoane din administatia publica, persoane care au comis acte de complicitate în favoarea acestuia, emitand autorizatii de desfiintare și demolare strigator la cer de nelegale, în cazul de fata reprezentanti ai Primariei Hunedoara. Exista și alte primarii care i-au dat sprijin, cum exista și alta care l-a refuzat.

Averile pe care Tudor Ion le-a sustras nu au putut ajunge numai la el. A folosit firme și persoane interpuse prin care a derulat cascada de delapidari. Firme care în aparenta cumparau, dar vindeau mai departe, în același timp, cu preturi de 25 de ori sau 50 de ori mai mari. O clădire din Teliuc jud. Hunedoara vândută unei persone juridice contra sumei de 2000 de lei,  aceasta vanzand-o câteva zile mai târziu cu suma de… 200.000 de euro.

Aceste afaceri nu puteau fi comise fără ajutorul cuiva, sau colaborarea cuiva. Au existat multe persoane care au intervenit pentru el salvandu-l de DNA, nume grele gen Sorin Frunzaverde.

Exista posibilitatea decopertarii întregii participatii juridice. Trebuie urmăriți banii, și anchetate persoanele care au atins banii.

Va întrebați pe buna dreptate cum de a fost posibil așa ceva în cadrul unei/unor proceduri judiciare. Supravegheata de un judecător sindic. Nu știm ce vina poarta judecatorul Adina Camelia Iftimus de la Tribunalul Hunedoara. Credem ca a fost de buna credința, din moment ce actele frauduloase nu au fost raportate la dosarul de faliment. Aceasta este realitatea constatata de investigatia ziarului Incisiv de Prahova, în urma studierii dosararelor.

Dacă a știut ce face, înseamnă ca este și judecatorul vinovat. Dorim sa credem ca a fost de buna credința.

Indicam organelor de cercetare penala o societate de „consultanta financiara” prin care Tudor Ion spala banii sustrasi din falimente. Se numește Master Recovery Bucuresti, este condusa de un anume Calin Oancea, fost angajat al lui Tudor Ion la IT Management Advisors, firma in spatele caruia se afla generalul in rezerva SRI, Florian Coldea.

Iată așadar ca o multime de persoane  l-au sprijinit, încurajat, ajutat  pe Tudor Ion sa comita aceste fapte.

Iar probabilitatea ca o rețea organizata de fraudatori ai procedurilor de faliment indreptate fata de fosti mamuti industriali sa stea le baza acestor afaceri incredibile este destul de mare.

CNCAF Minvest Deva este compania care a avut în portofoliu activitatea de minerit și extragere a minereurilor respective, iar Filiala Poiana Ruscai se ocupa cu extragerea minereului feros în zonele Teliuc, Ghelari și alte mine din acești munți, alimentand decenii activitatea Combinatului Siderurgic Hunedoara.

Odată cu moartea mineritului în Romania, cadavrele acestor intreprinderi de stat au rămas așteptând putrefactia. Nu putrefactia a intervenit, ci procedura fireasca a falimentului în lipsa oricarei reorganizari.

În evidentele contabile, datorii imense, cele mai multe fiind datorii la bugetul de stat, principal creditor în viața fiind astfel ANAF-ul.

Luând cunoștința în anul 2008 despre faptul ca Minvest-ul , în dificultate financiara și cu conturile blocate de ANAF, vinde clădiri dezafectate din patrimoniu, denuntatorul a luat decizia sa achizitioneze patru asemenea clădiri în fosta incinta a Uzinei de Preparare Teliuc. Le-a cumpărat, le-a plătit, și a încercat demararea unui proiect de edificare a unui complex turustic în acel loc, situat la câțiva km. de Hunedoara, spre zona de agrement a lacului Cincis.

Terenul aferent cladirilor, nefiind intabulat în CF în favoarea statului roman în urma exproprierilor , a rămas sa fac toate demersurile pentru a obtine și vanzarea terenurilor, poveste complicata ce nu face obiectul memoriului.

În scurt timp, se declanseaza procedura de faliment fata de filiala Poiana Ruscai a Minvest, și este numit lichidator judiciar SCP IT Management Advisors SPRL Timisoara, condusa de Tudor Ion. Dosarul cu nr. 7450/97/2008 al Tribunalului Hunedoara.

Având un drept de superficie asupra terenului, în acea perioada a încercat sa obțina de la Primaria Hunedoara autorizatiile necesare investitiei sale. In mod bizar pentru dansul dar nu si pentru noi, s-a izbit de un refuz concertat, bazat pe minciuni, scandal, amenzi, primaria Hunedoara făcând tot posibilul în  a il descuraja . Cladirile pe care le-a cumparat se aflau în zona de interes a lichidatorului, care incepuse deja sa „valorifice” tot ce putea , în acea incinta aflandu-se mai multe clădiri, nu doar ale sale.

În același timp, lichidatorul a obținut de la Primaria Hunedoara autorizație de desfiintare asupra cladirilor din incinta, desi ar fi trebuit sa i se respinga , pentru acelasi motiv invocat in cazul acestuia, si anume mincinoasa sustinere de catre reprezentantii primariei a faptului ca acele cladiri s-ar afla pe teritoriul Teliucului, si nu a Hunedoarei. Minciuna in timp a fost dovedita, important este indiciul care arata tratamentul discriminatoriu. Interesele lui Tudor Ion au fost intampinate cu slugarnicie.

Documentul care ii permisese obtinerea autorizatiei:

Este un contract de asociere în participatiune, cu nr. 324/30.04.2010, încheiat de lichidatorul Tudor Ion, în numele CNCAF Minvest Deva în calitate de „asociat-prim”, și o societate din Hunedoara, Valmet Production SRL în calitate de „asociat secund” (apartinand unui anume Ilisei Mircea, anchetat și arestat în alt dosar a DIICOT Alba-Iulia). Prin acest contract , asociatul secund plătește suma de 25.000 de lei, și primește dreptul de a se ocupa de demolarea activelor din incinta Uzinei de Preparare Teliuc, urmând ca beneficiile să fie împărțite apoi jumi-juma.  Asociatul secund intra și el în faliment după 27 de zile, astfel ca este înlocuit prin aditionalul din 27.05.2010 cu un nou asociat secund , SC Uzin Grup Vest Hunedoara, apartinand…aceluiasi Ilisei Mircea. De notat, ghiciti cine se ocupa de falimentul Valmet ca lichidator ? Un singur raspuns.

Asociatul secund  „muncește” din greu la efectuarea activitatilor de demolare, cu mana doar pe stilou, semnand un contract, nr. 4251/16.08.2010, prin care vinde întreaga cantitate de fier vechi ce va rezulta din demolare către SC Remat Scholz SRL Drobeta Turnu-Severin, contra sumei de …500.000 de lei !

Iată așadar o operațiune demna de un gospodar adevărat, menit sa valorifice cu maxim de randament activele debitorului, în interesul procedurii și al creditorilor. Creditor majoritar statul roman prin ANAF.

Remat Scholz plătește banii, vine, demoleaza tot. Printre altele, demoleaza și o clădire care îi aparținea denuntatorului, și pleacă cu fierul vechi. Cu siguranța s-a ales și cu profit.

Deci asociatul secund se alege cu 250.000 de lei conform contractului încheiat cu lichidatorul, semnand doar un act de vanzare-cumparare. La atât s-a limitat activitatea lui.

S-au dat ceilalți 250.000 de lei? Nu. N-au ajuns la creditori, pentru ca operațiunea a fost ascunsă de lichidator procedurii judiciare.

Un prim aspect. Actul juridic al asocierii în participatiune este nul absolut.

Nu doar fiindcă este evident ilicita cauza, frauda la lege, ci fiindcă Legea 85/2006 nu permite unui lichidator sa vanda bunurile debitorului decât printr-un procedeu de vanzare aprobat de Adunarea Creditorilor, și validat de judecatorul sindic. În nici un caz nu i se permite de lege sa facă afaceri, sa intre în asocieri.

Chiar și trecând peste aceasta nelegalitate, și acceptand-o ca normala, poate din necunoastere, studiind dosarul de faliment mai târziu, după închiderea procedurii, în vederea efectuarii unei expertize, nu mica ne-a fost mirarea sa constatam ca acest contract nu a fost raportat la dosar, nu exista nici o urma a sa, și nici o urma a vreunui ban care s-a încasat pentru demolarea acelor active !

Ce explicație se poate da ? A uitat  lichidatorul sa o facă ? Sau a vrut sa nu se afle despre afacere ?

 

Concluzie:

Un profesionist al acelei legi, încheie un act pe care știa ca n-avea voie să-l încheie, scopul fiind acela de a da aproape pe gratis , altuia, contravaloarea unei părți din averea debitorului, pe care el trebuia sa o dea de fapt creditorilor. Iar creditorul cel mai mare era bugetul de stat. Nu suna și mai bine? Aceștia au fost pagubiti. Si aceasta în cadrul unei proceduri judiciare.

O cauza ilicita.

Aceasta cauza ilicita, consta in a da dreptul unui tert, (despre care Adunarea Creditorilor și judecatorul sindic nu stiau nimic), contra unui preț minuscul, sa vanda mai departe altuia cu un preț de 20 de ori mai mare, dezmembrarea unor active ale debitorului, și sa ia el banii. Ce ar putea să-l determine pe un lichidator sa facă o asemenea afacere, inexplicabil de proasta pentru toți ceilalți participanti la procedura, dandu-le creditorilor 25.000 de lei (pe care nici nu i-a dat de fapt, ascunzandu-i) iar asociatul tău partener , care a „cheltuit” acești bani, sa vanda mai departe pe 500.000 de lei, unui al treilea ?

De ce nu ai vândut tu, lichidator, cu 500.000 de lei, dacă tot exista informația unui astfel de client? Și dadeai creditorilor toți banii ăștia? Sarmanul Florian Coldea de la SRI…

Ce este mai clar ca a știut ca o comis o ilegalitate, decât faptul ca a ascuns aceasta operațiune participantilor la procedura și judecatorului sindic, neraportand acea valorificare la dosarul cauzei? Pare greu de crezut, dar din cercetarea dosarului de faliment, se constata ca nu exista depus la dosarul cauzei acest contract, și nici banii nu au fost dați creditorilor.

Ascunderea faptei.

Legea 85/2006 descrie clar ce fel de acte juridice are voie sa încheie un lichidator.

Art. 116 pct. 2 din Legea 85/2006 spune ca „ metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua,va fi aprobata de Adunarea Creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezinta Adunarii generale a Creditorilor și regulamentul de vanzare corespunzător modalitatii de vanzare pentru care opteaza.”

Deci modalitatile de vanzare sunt enumerate limitativ. În plus, se elaboreaza un regulament de vanzare.

A existat în cazul de fata vreun regulament ? S-a aprobat modalitatea de vanzare de către Adunare ?

Nu. S-a încheiat „pe sestache” un contract de asociere în participatiune. Prin care lichidatorul a dat contra sumei de 25.000 de lei, (care nu se știe unde au ajuns) dreptul asociatului sau de a vinde contra sumei de 500.000 de lei, fierul vechi din demolari, unui tert, care sigur a câștigat și el din afacere.  Aceasta operație, acest act juridic nu a ajuns la cunoștința nimănui din cadrul procedurii. Oare a uitat ? Sau n-a știut ca trebuie? Cum s-ar putea gândi de către oricine, ca a uitat sau n-a stiut?

Ceea ce a făcut lichidatorul se regaseste la art. 145 din Legea insolventei -, ca infractiune: Delapidarea ,  în doua variante normative, la care se pedepsește si tentativa.

În cazul de fata este evident vorba de art. 145 alin.2. Cu consecinte grave.

S-a reclamat aceasta frauda precum și abuzurile in serviciu ale Primariei Hunedoara la parchet.  S-a format dosarul 3373/P/2010 la parchetul local Hunedoara, reclamand prejudicii și pierderi pe care le-a suferit denuntatorul . Când s-a ajuns la suma de peste 1 milion de euro ca prejudiciu, dosarul a fost declinat la DNA Alba primind nr. 67/P/2014. După 4 ani. După încă un an, deși elementele erau descrise pe larg, nici un organ nu a catadicsit să ia în seama sesizarea, și sa cerceteze faptele lichidatorului, de la care era evident ca pornise totul.

S-au cercetat abuzurile în serviciu doar, iar în iunie 2015, DNA Alba a dat o soluție de clasare fata de abuzurile în serviciu, nementionand în dispozitiv nimic despre măcar o clasare a cauzei fata de Tudor Ion pentru faptele sale. Ca și cum sesizarea nu ar fi existat. Refuz complet.Iar saracutul Florian Coldea…

Atacand ordonanta la procurorul ierarhic superior, acesta a respins plângerea, sustinand doua tampenii, una cât el de mare, ce face de ras profesia de procuror , și una un pic mai mica, dovada ca procurorul șef ori n-a priceput despre ce e vorba, ori n-a vrut sa știe despre ce e vorba. Ori a vrut să acopere pe cineva.

Pagina a 3-a a ordonantei 23/II/2/2015 /17.06.2015 , la mijloc:

Asocierea in participatiune este un contract scris, în baza caruia doua persoane fizice/juridice, fără a crea o noua entitate juridica, convin sa intreprinda una sau mai multe operațiuni, și nu se confunda cu lichidarea bunurilor din averea debitorului aflat în stare de insolventa, pentru a fi incidente dispozitiile art. 116 din Legea 85/2006”

Stai și te întrebi dacă semnatarul rândurilor, procuror sef serviciu DNA vorbește serios.

Sigur ca asocierea în participatiune e una și lichidarea e alta. Întrebarea este : avea voie lichidatorul sa facă așa ceva? Nu. Procurorul șef se refera la asta ca și cum ar fi fost separata de lichidare, și totul a fost astfel normal.

Adică lichidatorul a făcut afaceri private cu bunurile debitorului, instrainandu-le, dar nu a fost vorba de lichidare? Deși era numit și acționa exact într-o procedura de lichidare a acelor bunuri? E vreo gluma pe care profanii nu o pot înțelege?

Răspund cu o gluma. Pai nu, normal ca n-a fost lichidare, nici nu a înștiințat judecatorul sindic și participantii ce face. Deci lichidatorul are dreptul sa facă tot ce-i place lui pe lume, din perspectiva DNA.

Și având în vedere asta, în pagina următoare a ordonantei : „raportat la aspectele de fapt și drept analizate, sustinerea ca activitatea lichidatorului Tudor Ion în legătura cu incheierea acestui contract, ar avea conotatii penale, este nefondata”. Desi in dispozitivul ordonantei procurorului de caz nu exista vreo solutie data fata de faptele lui Tudor. Nimic

Merita citite aspectele de fapt și de drept de care vorbește procurorul șef .

În prezent, ordonantele sunt atacate prin plângere la judecatorul de camera preliminara la Tribunalul Hunedoara, astaptand judecata în camera de consiliu, in data de 25 octombrie a.c., in dosarul numarul 3599/97/2018.

Purtand multe lupte , pe diverse „fronturi juridice”, s-a ajuns în posesia multor documente, care arata ca acest gen de operațiuni frauduloase a fost practicat de Tudor Ion și în cadrul altor lichidari, culmea, ale altor filiale CNCAF Minvest, cazul filialei Bradmin și SC Miniera Banat Anina.

În cazul Filialei Bradmin, Tudor M.Ion, în numele CNCAF Minvest încheie „asocierea în participatiune” nr. 75/07.03.2013 cu firma SC Steel Processing SRL Calan , careia contra sumei de 50.000 de lei ii da dreptul sa demoleze cladirile Minei Barza și ale Uzinei de preparare Gura Barza. Nu se mai prevede împărțirea vreunui beneficiu, de ce ar fi fost nevoie de asta?

SSS

Banii, cei 50.000 de lei se plătesc prin ordinul de plata nr. 15/08.03.2013, a doua zi după semnarea contractului, însă ciudat, nu de către SC Steel Processing, ci de alta firma, SC Radu Metalsid SRL, la „ordinul” SC Steel Processing. De ce ? Cumva aceasta firma a fost cea care a efectuat de fapt demolarea, și a „cumparat” de la Steel Processing pe un preț bun de tot fierul vechi rezultat, ca și în cazul SC Remat Scholz Turnu Severin?

Se poate verifica ce profit a făcut Steel Processing Calan vanzand fierul vechi rezultat. Demn de verificat dacă acest contract a fost raportat la dosarul de faliment , și dacă judecatorul sindic l-a verificat de legalitate sau nu.

In prezent, in zona minei Barza si a fostei Uzine de preparare din valea Brezei, langa Brad, zici ca a trecut razboiul mondial.

La Anina, dreptul de a demola cladirile incintei Uzinei de Preparare ajunge la SC Turnovi SRL Manareu (lângă Hunedoara), care cere autorizație de desfiintare de la Primaria Anina. Nu știm prin ce contract de asociere. Dar printre numele care apar, exista unul familiar, SC Uzin Grup Vest Hunedoara, Mircea Ilisei, care prin factura seria UGV nr. 2662/03.12.2010, vinde către SC Turnovi contra sumei de 124.000 de lei „imobil denumit generic construcții vechi”.

De unde avea SC Uzin Grup Vest acea clădire ? O cumparase se pare ca de la o firma obscura din Hunedoara, (atenție, afacerea e în jud. Caras-Severin, loc de bastina și pelerinaj a lui Tudor Ion) , pe nume SC Alin Best SRL. Aceasta cumparase „imobilele denumite generic”, conform facturii 988/28.04.2010 de la SC Miniera Banat SA, în faliment, sigur prin lichidator.

Turnovi incearca sa obtina autorizatia de demolare, o obtine, dar ghinion! Exista pe lume si oameni onesti. Primaria Anina verifica din nou documentatia, si anuleaza autorizatia, intrucat nu se dovedise dreptul de proprietate in favoarea solicitantului. Deci la Anina s-a putut proceda legal, la Hunedoara sau Brad nu. Toata administratia locala a fost in genunchi in fata lui Tudor.

 

Un alt aspect interesant. În cadrul lichidarii Filialei Poiana Ruscai, lichidatorul vinde la „licitatie” o serie de clădiri, pe preturi de trei lei. Printre ele, prin vanzare directa, clădirea sediului filialei din Teliuc. Suma , în jur de 2000 de lei.

La câteva zile după vanzare, noul proprietar o vinde mai departe cu suma de 200.000 de euro.

Suntem siguri ca o (re)cercetare a dosarului de faliment, și o urmărire în teren a „rezultatelor”, și a ceea ce a lăsat în urma lichidarea, vor scoate la iveală suprize multe pentru un organ de ancheta eficient.Incisiv de Prahova va sesiza si Inspectia Judiciara, punctual pe fiecare procuror si/sau judecator care a incalcat legea cu rea-credinta.

Problema terenurilor.

Sub aceste clădiri, precum si în toată zona ce fusese administrata de companiile de stat, se afla teren. Iar terenul costa bani, mai mulți decât fierul vechi.

Aceste terenuri au avut și au probleme: statul roman nu s-a obosit sa intabuleze dreptul sau de proprietate, rezultat din exproprieri, în cartea funciara.

Valorificarea lui presupunea acest lucru.

Denuntatorul a  reușit sa cumpere terenul ce revenea cladirilor sale în câțiva ani, după insistente imense și indelungate la Ministerul Economiei, platind chiar acesta toate cheltuielile legate de obtinerea atestatului dreptului de proprietate, și intabulare.

De restul terenurilor s-a ocupat Tudor Ion.

N-a intabulat nimic. N-a vândut nimic. Și totuși, peste 250 de hectare de teren, situate mai sus de incinta Uzinei de preparare Teliuc, în zona lacului rezultat din inundarea minei, au intrat în posesia unei persoane misterioase. Pentru aceste terenuri, respectivul anonim incaseaza fonduri de la APIA. Sunt peste 250 de hectare.

Ca sa accesezi fonduri trebuie sa dovedești dreptul de proprietate. Cum a ajuns acea persoana proprietar pe terenul statului, fără o vanzare ? I-a concesionat Tudor terenurile pe 250 de ani?

Suntem în posesia planurilor de situație, a hărților, a situatiilor de carte funciara a tuturor terenurilor filialei Poiana Ruscai, pentru a se putea verifica ce s-a întâmplat cu acestea, documente pe care le vom pune la dispozitia organelor de cercetare penala.

Dacă pentru clădiri Tudor Ion i-a imbogatit pe unii, și s-a ales sigur cu partea leului, cât de mult i-a imbogatit pe alții cu terenurile ? Cât o fi primit el și cei cu care este în legătura? Iar, saracutul Florian Coldea de la SRI…

Pe unul dintre procesele verbale de licitatie a cladirilor de la Teliuc, veți observa un nume în „juriu”. În comisie. Calin Oancea. La acea vreme era angajat în cadrul IT Management a lui Tudor Ion.

În prezent, pastoreste în Bucuresti o firma de consultanta financiara, Master Recovery. Prin aceasta firma paravan, banii negri proveniti din lichidari sunt spalati prin diverse operațiuni. Aceasta societate este depozitara sau proprietara unor active uriașe, de ordinul zecilor, sutelor de milioane de euro.

Explicabil.

Cardasia dintre Tudor Ion și Calin Oancea este evidenta. Unul l-a crescut pe celălalt, iar ultimul, din recunoștință își ajuta maestrul.

Tudor Ion nu mai este la IT Management Advisors. Și-a părăsit propria corabie, și a fondat o alta firma, Tudor și Asociatii. De ce oare ? N-a fost mulțumit de propria sa firma ? A vrut sa înceapă o viața noua? Sau se simțea neliniștit pentru ce lasase în urma?

Interceptarile telefonice

Ca intr-un film de Tarantino, la fel de incitant.

In anul 2008, dupa numirea ca lichidator a lui Tudor Ion,  denuntatorul a solicitat acestuia sprijinul pentru a obtine transferul proprietatii asupra terenului aferent cladirilor mele, crezand ca acesta va proceda probabil la intabularea tuturor terenurilor filialei companiei.

Tudor Ion i-a cerut 100.000 de euro pentru a face aceasta. Fiind socat de pretentiile acestuia, s-a sesizat DNA Alba cu privire la luarea de mita comisa de lichidator. Formandu-se dosarul nr. 70/P/2009, sesizarea denuntaorului a fost la inceput luata in serios, procedandu-se la interceptarea convorbirilor telefonice, si chiar la inregistrari in mediul ambiental. Cum nu avea suma de bani pretinsa de Tudor, denuntatorul i-a promis acestuia ca ii va da un apartament in Timisoara, acesta fiind in principiu de acord.

S-a incercat organizarea unui flagrant, ofiterul de politie judiciara din cadrul DNA spunandu-i ca din interceptari rezulta destule elemente folositoare.

La scurt timp, acelasi ofiter l-a informat ca totul a cazut, intrucat a fost „tradat” din interior, Tudor s-a tras la fund, iar la procurorul DNA a intervenit personal maretul personaj Sorin Frunzaverde, tartore de Caras-Severin, protector din umbra al afacerilor lui Tudor Ion.

Imediat s-a dat si solutia din dosar, un NUP motivat telegrafic, din care reiese ca nu s-au conturat elemente care sa sprijine vreo sustinere cum ca Tudor ar fi vreun infractor.

Fiind parte vatamata, denuntatorul a solicitat dosarul la studiu precum si o copie a acestuia, permitandu-mi-se.

Astfel, acesta a ajuns in posesia transcrierilor din interceptarile telefonice ce erau atasate la dosar. Nu stim daca sunt toate, in orice caz constituie o lectura foarte interesanta.

Nici pentru un novice care le citeste nu este de neinteles faptul ca Tudor Ion dezvaluie in aceste convorbiri modul sau de lucru fraudulos din cadrul lichidarilor.

Treceti peste convorbirile legate de mita pe care i-a cerut-o, si veti gasi bucati suculente.

De exemplu,  in data de 05.05.2009, ora 19.42, Tudor este contactat de un personaj de la firma SC Debisud Import Export SRL Resita, str. Retezat nr. 16. Tudor il sunase initial, si acesta nu ajunsese la telefon. Dupa ce se imbratiseaza cu drag,Tudor il instiinteaza:

T – Vroiam sa iti spun ca am castigat podurile. Macaralele

Cet: hai nu mai spune

T: Si vreau sa le vand la pret de fier vechi

Cet: hai nu ma innebuni  

T: Pe voi va intereseaza?

Cet: Pe noi ne intereseaza, cum sa nu.

T: sa le aveti acolo. Le folositi

Cet: incredibil! Cum ai reusit?

T: Nu suntem butic. Ti-am zis ca exista posibilitatea sa…no. sa si pierd, dar uite ca nu am pierdut.

……………………………………………………………………………………………………………………………

T: O sa dau un anunt prin 20 sa fie licitatia. Dar pana atunci trebuie sa vorbim.

 

Rezumat pe intelesul tuturor:

Tudor Ion este lichidator intr-o procedura. Printre bunurile supuse lichidarii se afla poduri rulante mobile, instalatii de ridicat aflate intr-o hala sau mai multe hale industriale.

Contacteaza un personaj de la o firma resiteana, cu care se imbratiseaza cu drag oricand.Se refera la bunurile supuse lichidarii ca si cum le-ar fi castigat. El.”Am castigat podurile.Macaralele”. Ii explica personajului ca el, Tudor Ion, vrea sa vanda la pret de fier vechi. De unde rezulta ca nu Adunarea Creditorilor stabilea pretul si modalitatea de vanzare, ci el era stapan acolo. Din moment ce pretul de fier vechi este vointa lui, inseamna ca ar fi existat poate si alta varianta, nu?.

Ii ofera „pretenului” bun de imbratisat acele poduri, la pret de fier vechi, dar ca sa le foloseasca ! Acesta accepta bucuros,permitandu-si sa refuze ceea ce  nu se mai poate autoriza ISCIR, deci e clar ca le doreste pentru folosinta.

Atentie la finalul frazei cu organizarea licitatiei. Se termina cu : dar pana atunci trebuie sa vorbim. Ce sa vorbeasca?  Cu siguranta detalii legate de partea leului, sau de persoana interpusa care va aparea in peisaj.

Imaginati-va cum la un astfel de telefon a raspuns seful SC Remat Scholz Turnu Severin sau cel al Turnovi Hunedoara, sau oricare altul dintre cei interesati sa dea bani. Pentru ca urma sa se dilueze, afacerea se face printr-un intermediar, „asociat secund”, care aparent cumpara , dar ca sa dea mai departe. E posibil scenariul, rezultand din acte.

Convorbirea e putin mai lunga, merita citita.

Infractiunea nu s-a prescris inca.

 

Nivelul relatiilor lui Tudor si accesul acestuia la complicitatea sau ajutorul institutiilor statului sau organelor judiciare, din alte convorbiri:

30.04.2009, vorbeste cu o persoana importanta de la Comisariatul de Mediu Hunedoara. Acesta ii spune : „am vorbit cu seful lu doamna Sturza, doamna judecator Sturza, mi-a spus ca nu este nici o problema sa semnati actele de mediu (desi Tudor inca nu preluase legal documentele). Probleme sunt in cazul implicarii economice. Dar actele de mediu se pot semna fara nici un fel de problema.”

Livia Daniela Sturza , fost judecator sindic la Tribunalul Hunedoara, in prezent judecator la Curtea de Apel Alba-Iulia. La acea vreme, „sef” al ei , presedintele instantei, era Tiliciu Daniel, iesit intre timp la pensie.

O alta convorbire din 05.05.2009, ora 15.02, in care ii spune unei doamne ca a fost „la sustinerea unei teze de doctorat a lui Ciobi Nas, prietenul nostru de la Curte.”

 

Printre altele, Tudor Ion face si angajari  pentru lichidarea Bradmin, pe care care a dezmembrat-o ca fier vechi. Convorbirea din 11.05.2009, ora 9.54, cand ii da ordin unei colaboratoare sa o angajeze pe doamna Lenmac Violeta in post de consilier.

T…ca si consilier o angajezi. Cu 3000 de lei brut cu program de 8 ore.

Cet: consilier? Ce fel de consilier?

T: Consilier.

Cet: Pai nu. Ca trebuie sa scriu acolo, sa caut in codul COR.

T: pe partea asta de mine. Pe parte de mine daca exista, ceva specific domeniului minier. Consilier inchideri mine. Sau eu stiu? Ceva de genul asta.

 

Cum am dezvaluit mai sus despre vanzarea pe trei lei a cladirilor filialei Poiana Ruscai, aflate in Teliuc, cladiri ce au fost apoi vandute pe sute de mii de euro, cele mai interesante convorbiri le poarta Tudor Ion cu un personaj misterios, ce foloseste o cartela prepaid cu nr. de telefon Vodafone 0727917292.

Aceasta persoana refuza sa se intalneasca cu Tudor Ion in zona sediului Minvest din Deva, pentru a nu fi vazut de „oamenii” de acolo. Se intalnesc la acest personaj acasa in data de 09.04.2009, pentru a sta de vorba linistiti.

De remarcat faptul ca Tudor i se adreseaza cu apelativul „sa traiti”. In convorbirea din acea data de la ora 11.56, individul misterios ce foloseste cartele prepaid, desi pare „scula” importanta, ii spune lui Tudor ca se vor intalni si cu „omul, cu directorul”.

La cateva zile dupa aceste discutii, Tudor da dispozitie ca Lenmac Violeta sa fie angajata ca si consilier inchideri mine. Intr-o convorbire ulterioara, Violeta Lenmac se ocupa de ridicare de proiecte si documente de la Cepromin Deva.

 

In data de 25.05.2009, misteriosul individ important il suna de Tudor la ora 13.57. Continutul convorbirii merita redat in intregime:

Tudor: Alo.

Cet: Alo. Ce faci frate?

T: Uite acuma am ajuns pe la birou. Am fost pe la scoala.

Cet: Da? Ai fost la treaba. Am fost la Teliuc astazi.

T: Asa.

Cet: Pai bai fratioare, pai tu ai acolo un cartier intreg de vanzare. Toate casele de la frontul doi sunt a minei…

T: Uite ca nu stiam, nu mi-au spus domnii nostri care trebuiau.

Cet: Pai is vreo 10 case din alea de colonie lungi. Am fost la motel la Cincis acolo unde au ei baza. Ii brici.Totul e vopsit, aranjat, numai sa o preluam.

T: Da, frumos.

Cet: Sa scoatem la vanzare tot ii brici.

T: Da,da,da. Numai trebuie sa vedem cum au dat-o ei pierduta.

Cet: pai ei au zis asa: ca a fost a sindicatului si sindicatul a predat-o la sindicatul de la central. Pai stai ba putin, pai a fost a intreprinderii miniere. Sindicatul a cui a fost?

T: pai a intreprinderii, nu putea sa fie a sindicatului.

Cet: Pai da. Este un tip care a inchiriat-o de la mina zicea ala, de acolo de la Teliuc.

T: Da, pai aia tot a minei trebuie sa fie.

Cet: Fii atent, ca o sunat-o pe Violeta de la Conversmin de la Deva….ca ce l-o cautat…eu am vrut sa scoata toate proiectele care s-au executat in mina Teliuc si in mina Ghelari termen miercuri…toate proiectele de investitii a minei Teliuc si Ghelari. Sa le predea. Pai or intrat in stress ca acuma zice „stai domnule, dar noi am avut dispozitie de la finante, de la Renel, de la asta sa vindem niste obiective de acolo din…” „Domnule, pe mine nu ma intereseaza ce ati avut dumneavoastra. Mie imi dati proiectul. Ca in proiect se vede exact ce ati vandut , cat fier vechi ati vandut, cat fier o fost in investitia respectiva, cat ati vandut cu acte, cat fara acte. Tot ce ati construit din materialele de pe mina sunt a minei chiar daca nu au fost inventariatesi au fost folosite de mina Teliuc”. Zic: „domnule, lucrurile sunt foarte clare. Domnul director, dumneavoastra sunteti pus aici ca sa administrati si sa gospodariti. Sa puneti la dispozitia lichidatorului toate actele necesare” Zic „eu va spun, prima faza este cererea, a doua este plangerea la politie, plangerea penala la politie ca nu puneti la dispozitie toate actele necesare si pe urma o sa vedeti ca organele de politie o sa caute”. Dar problema importanta este ca politistul care o raspuns de…o fost inginer la Ghelari. Si o fost coleg cu mine. Vlad Doinel. Si ala stie tot.

T: Asa. Foarte bine.

Cet: Asta stie tot, tot, frate. Are si inventarul la tot de acolo. Eu o sa il abordez.

T: tre sa il intrebam unde sunt.

Cet: Eu o sa il abordez pe asta, ca is prieten foarte bun cu el. Dar stii tu ca trebe 3 luni sa treaca.

T: da, da,da, am inteles.

Cet…Omul ii domn. Si omul te recompenseaza. Dar trebe sa ne ajuti.

T: Am inteles.

Cet: Sa vad in ce forma, cum. No poimaine plecam la Petrosani.

T: Ok. Bine, frate.

Cet: No, facem cerere oficiala din partea voastra, din partea firmei sa dea toate actele si procesul verbal de predare a minei Anina. Ca acolo se vede tot. Ca acolo in procesul verbal de predare de la regie la sucursala trebuia sa fie toate investitiile, tot.

T: Si documentatiile si tot.

Cet: Ai primit pe fax ce ti-a trimis Violeta?

T: da, da, le-am primit, le-am vazut.

Cet: No, acuma vreau ca miercuri sau joi sa declanseze…la Teliuc masuratoarea la uzina.

………………………………………………………………………………………………………………………..

 

Iata un om misterios, care nu poate sa-si ascunda bucuria ca Tudor Ion are spre vanzare niste active frumusele la Teliuc, despre care acesta nici nu stia inca , pe care „le scoatem la vanzare” sau „ sa o preluam”. Remarcati pluralul. Preluarea se refera la baza sindicatului de la Cincis, care e in stare excelenta, vopsita si aranjata.

Acest personaj nu se sfieste sa intimideze un director cu plangere penala, pentru ca le pune piedici in afaceri.

Ii da dispozitie lui Tudor ce adresa oficiala sa redacteze si sa trimita din partea firmei de insolventa catre conducerea companiei sau sucursalei Anina.

Acest personaj este cunoscut in Minvest, asadar. A fost coleg cu politistul  Vlad Doinel care s-a ocupat de…nu stim de ce s-a ocupat. Vom reveni cu acest individ…

Iar cineva, un domn, recompenseaza pe altcineva pentru servicii oculte.

De asemenea, personajul o controleaza pe noua angajata, Violeta Lenmac, ce se ocupa cu procurarea proiectelor si documentatiilor tehnice. Dorintele lui de declansare a masuratorilor la Teliuc sunt sfinte si trebuie aduse la indeplinire.

Daca nici din aceasta convorbire telefonica nu reiese caracterul organizat al retelei infractionale, precum si faradelegile comise de Tudor si toti complicii, acolitii si instigatorii care il foloseau, atunci nimic pe lumea asta nu mai este clar. Dar, iar saracutul Florian Coldea de la SRI cu a sa prietena, Kovesi de la DNA,,,

 

Incisiv de Prahova sta la dispozitia organelor de cerecetare penala cu toate informatiile, documentele si inscrisurile care probeaza aceste infractiuni savarsite de grupul de crima organizata mentionat.

Putem indica nume de martori. Aceasta Violeta Lenmac poate lamuri cine este personajul.

Un morman de documente abia asteapta sa fie ridicate. Mingea este la fileu. Oare mai avem organe de cercetare penala cu „vana” in Romania? Sau toate tremura de frica lui Coldea si Kovesi…inca…? (Ec Adrian Radu).

IMG_20181023_0002

IMG_20181023_0003

IMG_20181023_0004

IMG_20181023_0005

IMG_20181023_0006

IMG_20181023_0007

 

 

 

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

pe

De

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei. 


Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială  „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.


Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanțade la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall  Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de FacebookInstagramTikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

 „În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES. 

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS 

Producător: Claudiu Boboc

Producător  executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA  

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principalVIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri mediaCineFanNews.roZile și NopțiCinemapRevista FILMPlaytechHapp.roCinefiliaDaily MagazineFilme-cartiMovieNewsThe MovienatorMunteanu.

Citeste in continuare

Eveniment

Florile recunoștinței – despre gesturile care vorbesc fără să strige

Publicat

pe

Florile recunoștinței – despre gesturile care vorbesc fără să strige

Există momente în viață când vrei să spui mulțumesc, dar cuvintele par prea puțin. Sau prea mult, depinde cum privești. Poate că cineva ți-a făcut o favoare mică, dar importantă. Sau te-a ajutat fără să ceri, fără să aștepte ceva în schimb. Și atunci te gândești cum arăți că ai observat, că prețuiești gestul, fără să pară că exagerezi sau că transformi totul într-o ceremonie oficială.

Florile pot fi exact răspunsul ăsta. Nu orice flori, evident. Pentru că nu e vorba de buchete uriașe, pompoase, care spun „uite ce eveniment mare e aici”. E vorba de ceva mai delicat, mai personal. De florile care comunică recunoștință într-un mod atât de natural încât nu pare că ai încercat prea tare. Doar că ai înțeles exact ce să alegi.

Campanula și discreția ei aproape uitată

Am văzut prima oară campanule într-o grădină de țară, când eram copil. Îmi amintesc că bunica le numea „clopoței” și le planta lângă gard, unde nu le deranja nimeni. Creșteau singure, reveneau din rădăcini în fiecare an și aveau ceva fragil în felul cum se legănau la cea mai mică adiere. Campanula nu se laudă cu nimic. Nu are parfum puternic, nu are culori țipătoare, doar violet deschis, albastru pal, alb curat. Dar exact asta o face potrivită pentru mulțumiri subtile.

Când oferi campanule, mesajul e limpede fără să fie declarat cu voce tare. Spui practic „îți sunt recunoscător pentru ceea ce ești, nu doar pentru ceea ce ai făcut”. E o diferență importantă aici. Campanula arată că ai observat caracterul persoanei, nu doar gestul ei concret. Că ai văzut generozitatea sau răbdarea ei, nu doar rezultatul final.

În limbajul florilor victorian, campanula simboliza umilința și recunoștința constantă. Victorienii ăștia aveau un cod întreg pentru fiecare plantă și fiecare nuanță, deși unele semnificații s-au păstrat pentru că chiar au sens. Campanula e floarea care nu cere atenție, dar rămâne în minte tocmai prin discreția ei, printr-o prezență delicată care nu forțează nimic.

Hortensiile – când recunoștința vine cu profunzime

Hortensiile au fost mereu ciudate pentru mine. Adică, sunt atât de diferite de alte flori. Nu au petale individuale care pot fi numărate, ci acele grămezi rotunde de flori minuscule care formează împreună un balon de culoare. Albastru intens, roz pudră, alb cremos, violet profund, depinde de solul în care cresc, de aciditatea lui. Am citit undeva că același arbust poate da flori diferite dacă îl muți în alt pământ. Mi s-a părut fascinant chestia asta.

Dar dincolo de particularitățile botanice, hortensia are o semnificație interesantă. În tradiția japoneză, de exemplu, hortensia era oferită împăratului ca semn de scuze sincere și recunoștință pentru înțelegere. Nu e o floare de complimente superficiale sau de conversații mondene. E floarea pentru momentele când vrei să spui „îți mulțumesc pentru că ai fost alături, chiar și când lucrurile nu au fost simple”.

O prietenă mi-a spus odată că a primit hortensii după ce a ajutat pe cineva să treacă printr-o perioadă dificilă. Persoana respectivă nu știa ce să spună, dar a ales hortensiile pentru că, aparent, citise undeva că simbolizează recunoștința profundă și scuzele sincere. Mi-a rămas în minte povestea asta pentru că așa funcționează uneori. Alegem florile instinctiv, alteori căutăm semnificații, dar rezultatul e același: buchetul transmite exact ce nu reușim să punem în cuvinte.

Bujorul alb – eleganța care nu cere nimic înapoi

Bujorii au ceva regal, dar nu într-un mod arogant. Mai ales bujorii albi. Sunt voluminoși, plini, aromați, dar cumva păstrează o modestie în toată opulența lor. Poate pentru că se deschid treptat, petalele lor revelându-se încet, sau poate pentru că durează atât de puțin, ceea ce îi face și mai prețioși. E ceva temporar în frumusețea lor care te face să le prețuiești mai mult.

În China, bujorii au fost cultivați de milenii și considerați flori imperiale, simbolizând onoarea și respectul. Dar bujorii albi, în particular, au venit să reprezinte sinceritatea și recunoștința curată, fără așteptări ascunse. Când oferi un bujor alb cuiva, spui ceva simplu și totuși profund: „îți respect gestul și nu aștept nimic în schimb”. E o recunoștință fără condiții, fără calcule din spate.

Mi-aduc aminte că am văzut o scenă într-un film, cred că era francez, în care o femeie primea un buchet mic de bujori albi de la cineva care îi fusese profesor cu mulți ani în urmă. Nu era ziua ei, nu era nicio ocazie specială. Doar o mulțumire întârziată pentru răbdarea și încrederea din trecut. Scena era scurtă, fără dialog lung, dar m-a lovit cumva. Asta fac bujorii când sunt aleși bine, creează momente de recunoaștere liniștită.

Freziile – delicatețea care spune totul

Freziile sunt din categoria florilor pe care le vezi și te întrebi de ce nu sunt mai populare. Sunt atât de fine, colorate, parfumate. Poate tocmai pentru că sunt delicate și nu țin foarte mult, oamenii le aleg mai rar. Dar exact fragilitatea lor le face potrivite pentru mulțumiri subtile, pentru gesturi care nu vor să rămână eterne ci doar să marcheze un moment.

Am avut o colegă care îmi aducea câte o frezie când trecea pe lângă florăria din colțul străzii. Nu mereu, nu după un program, ci aleatoriu. Și de fiecare dată spunea „pentru cafele și pentru că asculți”. Nu era nimic grandios în gestul ăsta, dar alegerea florii spunea exact suficient. Freziile nu fac tam-tam. Vin cu un parfum dulce dar nu sufocant, cu culori vii dar nu agresive, cu o prezență care nu domină ci completează.

În limbajul florilor, frezia simbolizează inocența și gândurile sincere. Când alegi frezii pentru a exprima recunoștință, spui că gestul tău e lipsit de calcul. E o mulțumire spontană, venită din inimă, nu dintr-un sens al obligației sociale sau dintr-un manual de bune maniere.

Lisianthus – sofisticarea modestă

Lisianthus arată aproape ca un trandafir, dar nu e. Are petalele la fel de delicate, dispuse în spirale elegante, dar formele lui sunt mai deschise, mai prietenoase cumva. Există în alb, roz pal, violet deschis, chiar și în nuanțe bicolore. Prima oară când am văzut lisianthus alb am crezut că e o varietate ciudată de trandafir și am fost surprins să aflu că e cu totul altă specie, cu totul altă istorie.

Lisianthus-ul are o semnificație interesantă în diferite culturi. În unele părți e asociat cu aprecierea carismatică, adică recunoștința pentru personalitatea cuiva, pentru felul în care îți luminează ziua doar prin prezența lor. În alte interpretări, lisianthus simbolizează recunoștința pentru relațiile de lungă durată, pentru oamenii care au fost constanți în viața ta fără să facă gălăgie despre asta.

E o floare potrivită când vrei să mulțumești cuiva care nu a făcut neapărat ceva spectaculos, dar a fost acolo. Constant. Calm. Prietenos. Servicii de livrare flori au început să includă din ce în ce mai des lisianthus în compoziții tocmai pentru versatilitatea și eleganța lui discretă, pentru felul cum se potrivește în orice context fără să pară forțat.

Irișii – mesajul ascuns în fiecare culoare

Irișii sunt complicați, nu în sensul că ar fi greu de îngrijit sau de găsit, ci pentru că au atâtea straturi de semnificație încât trebuie să știi exact ce culoare alegi. Un iris albastru spune altceva decât unul galben. Unul alb transmite alt mesaj decât unul violet. E o chestie de nuanțe care contează mai mult decât crezi.

Pentru recunoștință, irișii galbeni sunt alegerea clasică. Galbenul irisului simbolizează pasiunea pentru viață și recunoștința pentru prietenie. E floarea pe care o oferi unui prieten apropiat care ți-a fost alături în momente cheie. Nu e romantic, nu e formal, e prietenos în sensul cel mai profund al cuvântului, fără cea mai mică ambiguitate.

Am citit odată despre o tradiție în sudul Franței unde irișii galbeni erau plantați la porțile caselor ca semn de bun venit și mulțumire pentru oaspeți. Nu erau flori tăiate oferite ceremonios, ci prezența lor constantă în grădină spunea ceva simplu: „ești binevenit aici și suntem recunoscători pentru compania ta”. Mi s-a părut o idee frumoasă, asta cu recunoștința înrădăcinată, nu doar exprimată temporar și uitată imediat.

Când nu e vorba doar despre floare, ci despre gest

Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat despre florile recunoștinței e că nu contează doar ce floare alegi, ci și cum o oferi. Un buchet enorm de trandafiri roșii poate părea mai degrabă o declarație decât o mulțumire. Dar trei campanule albastre într-un mic vas de ceramică spun exact ce trebuie, fără exagerare, fără ambiguitate.

Timing-ul contează, și contează mult. Unele mulțumiri sunt mai autentice când nu vin imediat după favor, ci câteva zile mai târziu, când persoana nu se mai așteaptă. Altele trebuie să fie spontane, în momentul respectiv, altfel se pierde esența. Nu există o regulă universală aici, dar există intuiție. Și cred că intuiția asta se formează când chiar observi persoana, când chiar vrei să îi spui mulțumesc din motive sincere, nu din politețe socială automată.

O cunoștință mi-a povestit că a primit o dată un singur fir de frezie într-un plic mic, cu un bilet care spunea simplu „mulțumesc că exiști”. Niciun context, nicio explicație suplimentară. Persoana care i-a trimis știa că ea adora freziile și că avea o perioadă grea. N-a fost un buchet mare, n-a fost un gest spectaculos, dar mi-a spus că l-a păstrat presat, floarea și biletul, ani de zile. Poate că asta e puterea recunoștinței subtile. Nu impresionează prin grandoare, ci rămâne prin sinceritate.

Contextul cultural și istoria ascunsă

Fiecare cultură are propriile ei tradiții legate de flori și recunoștință. În Japonia, există conceptul de „hanakotoba”, limbajul florilor, care e mult mai elaborat decât echivalentul victorian european. Acolo, nu doar specia contează, ci și numărul de flori, modul în care sunt aranjate, chiar și vasul ales. Totul poartă semnificație.

În tradițiile nordice, florile albe sunt aproape întotdeauna asociate cu puritatea intenției. Deci când vrei să mulțumești pe cineva și vrei să fii sigur că mesajul e primit curat, fără interpretări greșite, alege flori albe.

Campanule albe, bujori albi, frezii albe, toate au în comun sinceritatea directă, fără straturi de semnificații complicate.

Am citit undeva că în Persia medievală, gradinarilor curții le era dat să creeze aranjamente florale specifice pentru diferite ocazii, și pentru mulțumiri foloseau întotdeauna combinații de flori mici, delicate, fără parfumuri prea puternice. Ideea era că recunoștința nu trebuie să fie o invazie senzorială, ci o prezență plăcută, discretă, care nu te copleșește dar îți rămâne în minte.

Florile potrivite pentru diferite relații

Nu oferi aceleași flori profesoarei din liceu și celui mai bun prieten. Nu le trimiți aceleași flori mamei și colegului de serviciu care te-a acoperit când ai fost bolnav. Contextul relației modelează alegerea, și ar fi ciudat să ignori asta.

Pentru relații profesionale, eleganța discretă e esențială. Lisianthus alb sau campanule violet deschis sunt alegeri sigure. Transmit profesionalism și apreciere fără să sugereze nimic mai mult. Iar în medii corporative, unde fiecare gest e analizat și interpretat, subtilitatea chiar contează mai mult decât crezi.

Pentru prieteni apropiați, poți fi mai personal, mai relaxat în alegere. Irișii galbeni, freziile multicolore, chiar și combinații neobișnuite care reflectă personalitatea persoanei respective. Un prieten care iubește grădinăritul ar aprecia poate mai mult o plantă de campanula vie decât un buchet tăiat. E tot un gest de recunoștință, dar personalizat, adaptat exact la persoana respectivă.

Pentru familie, bujorii albi sau hortensiile funcționează frumos. Au o căldură naturală, o familiaritate care nu pare pretențioasă sau artificială. Când mama ta ți-a gătit mâncarea preferată sau tata și-a luat timp să te ajute cu ceva din casă, bujorii spun „văd tot ce faci pentru mine” fără să transforme momentul într-o dramă emoțională sau într-un spectacol nepotrivit.

Aromele discreției

Un aspect pe care mulți îl neglijează când aleg flori pentru recunoștință e parfumul, deși ar trebui să fie printre primele considerente. Florile cu parfumuri foarte intense pot fi copleșitoare, mai ales în spații mici sau pentru persoane sensibile. Recunoștința subtilă vine și cu mirosuri subtile, cu arome care nu atacă simțurile.

Freziile au un parfum dulce, dar niciodată agresiv sau înțepător. Bujorii miros a fresh, a primăvară nouă, dar nu sufocă camera. Campanulele nu au aproape deloc parfum, ceea ce le face perfecte pentru orice context și pentru orice persoană. Chiar și lisianthus-ul, deși arată luxos și elaborat, e aproape inodor, deci nu distrage prin miros ci doar prin prezență vizuală.

Am avut o profesoară în facultate care era alergică la majoritatea parfumurilor florale. Studenții care voiau să îi mulțumească la final de semestru învățaseră rapid să aleagă fie irișii, care au un miros foarte slab, fie campanule. Era un mic detaliu, dar unul care arăta că chiar le păsa de persoana respectivă, nu doar bifau un ritual social obligatoriu.

Florile ca început de conversație

Uneori, florile nu sunt doar mulțumire, ci și o invitație la dialog. Când oferi cuiva un buchet mic și neobișnuit, de exemplu campanule și frezii împreună, sau lisianthus violet și irișii galbeni, adesea persoana întreabă „de ce tocmai acestea?”. Și atunci ai ocazia să explici, să spui povestea din spatele alegerii, să transformi gestul într-o conversație autentică care merită purtată.

Mi-aduc aminte că un coleg mi-a oferit odată un mic buchet de frezii roz după ce îl ajutasem cu un proiect complicat. M-a surprins alegerea, pentru că de obicei oamenii aleg trandafiri sau crizanteme, ceva mai standard. Când l-am întrebat de ce frezii, mi-a spus că mama lui le planta în grădină când era mic și mereu îi păreau florile fericirii simple. Am râs amândoi, dar gestul și-a păstrat căldura și semnificația. Nu mai țineam minte proiectul la care lucrasem împreună, dar țineam minte freziile și conversația aia scurtă.

Sfârșitul firesc al lucrurilor

Florile se ofilesc. E natura lor, nu poți schimba asta. Și poate că asta le face și mai valoroase pentru exprimarea recunoștinței, sunt temporare, ca și gesturile pe care le mulțumim. Nimeni nu așteaptă ca un favor să fie răsplătit la nesfârșit, nimeni nu vrea să simtă că datorează ceva pentru totdeauna. Florile spun ceva simplu dar profund: „îți mulțumesc pentru acest moment, pentru acest gest, pentru cine ești acum”.

Fără presiunea permanenței, fără obligația eternă care devine povară.

Am observat că oamenii care primesc flori delicate, campanule, frezii, lisianthus, de obicei le prețuiesc exact pentru că știu că nu vor dura. Le pun într-un loc vizibil, le privesc în zilele următoare, le lasă să fie frumoase cât pot fi. Nu e tristețe în dispariția lor, e doar acceptarea ciclului natural. La fel și recunoștința autentică, nu trebuie să fie veșnică ca să fie reală și semnificativă.

Cred că asta e farmecul florilor subtile de recunoștință. Nu încearcă să impresioneze prin mărime sau preț, nu vor să rămână veșnic în vază, nu fac declarații grandioase care să rezune în toată casa. Pur și simplu sunt acolo, frumoase, delicate, sincere. Și spun exact ce trebuie spus, fără cuvinte mari, fără exagerare forțată.

Doar o mică recunoaștere pentru un gest mare sau pentru prezența constantă a cuiva în viața ta. Atât de simplu în aparență, și totuși atât de potrivit când e făcut cu gândul la persoana care primește.

Citeste in continuare

Cultură

The Grand Ball of Princes and Princesses Monte-Carlo: O noapte cu strălucire la Iași

Publicat

pe

De

O experiență unică în viață, adusă de unul dintre cele mai importante evenimente din Monaco, care va avea loc în Palatul Culturii – Iași.

Se desfășoară încet, sub șoaptele aurite ale istoriei și ecourile măreției regale, o noapte de splendoare unică care va avea loc în inima României. Pe 6 septembrie 2025, Balul Grandios al Prinților și Prințeselor de la Monte-Carlo va umple sălile Palatului Culturii din Iași, aducând cu el eleganța atemporală a celor mai ilustre tradiții monegasce.

De secole, Monte-Carlo este sinonim cu grația, noblețea și arta celebrării — o lume în care prinții și prințesele, împodobiți cu mătase și diamante, dansează pe podele de marmură sub lumina a mii de candelabre. Acum, această moștenire a rafinamentului părăsește Coasta de Azur și aduce cu ea spiritul Balului Grandios, un spectacol care depășește granițele și transformă visele în realitate.

O noapte de opulență și farmec

Când ușile Palatului Culturii se vor deschide, oaspeții vor păși într-o lume unde fantezia devine realitate. Balul Grandios va aduce în fața invitaților un spectacol de simfonii orchestrale, valsuri care plutesc prin aer ca niște ecouri ale trecutului, și cine cu lumânări demne de regalitate.

Nobili din toată Europa și nu numai se vor reuni, uniți sub semnul grației, moștenirii și eleganței. Fiecare detaliu va purta semnătura stilului Monte Carlo: strălucirea cupelor de șampanie, foșnetul mătăsii pe podelele poleite, și mirosul florilor de sezon, toate într-o atmosferă regală.

Va fi o celebrare nu doar a frumuseții și rafinamentului, ci și a legăturii dintre trecut și prezent, între aristocrația românească și farmecul etern al Monaco-ului.

Iași: Oraș al culturii și patrimoniului regal

Nu există loc mai potrivit pentru acest eveniment grandios decât Iașiul, un oraș a cărui esență este pătrunsă de eleganță aristocratică și prestigiu cultural. Cunoscut drept Capitala Culturală a Europei și Oraș Regal, Iașiul a fost de multă vreme un simbol al intelectului, rafinamentului și strălucirii artistice.

Străzile sale spun povești cu poeți și regi, iar palatele și monumentele sale aduc un omagiu trecutului nobil. În centrul acestei sărbători se află Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală neo-gotică, considerată una dintre cele mai impunătoare clădiri din țară.

Construit între 1906 și 1925, palatul a fost ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești a Moldovei. Acum, în aceste săli încărcate de istorie, Balul va prinde viață — un spectacol de coroane strălucitoare, rochii ample și amintiri ale unui timp regal care nu va fi uitat.

O moștenire a eleganței care continuă

Balul Grandios al Prinților și Prințeselor din Monte-Carlo este o celebrare a tradiției și nobleței, o călătorie prin istorie și o reafirmare a valorilor regale.

Acum, pentru prima dată, Iașiul devine scena acestui spectacol unic, aducând magia Monaco-ului în inima României. În noaptea de 6 septembrie, sub candelabrele de cristal ale Palatului Culturii, trecutul și prezentul vor dansa împreună, iar strălucirea Monte-Carlo-ului va găsi un nou cămin în orașul regal al României.

Pentru cei care visează în aur și dansuri nobile, acesta nu este doar un eveniment. Este istorie în devenire.

Get in touch
NOBLE MONTE-CARLO
8 Rue des Oliviers, Monte-Carlo
98000 – Principality of Monaco
Phone number: +377607934575 (Monaco)
Email: grandbal@noblemontecarlo.mc

Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Mureș

3 zile inainte

Cum îți schimbi rutina de îngrijire a pielii după 35 de ani

La 20 de ani, pielea iartă aproape orice. Machiaj lăsat peste noapte? „Nu se vede.” Cremă aplicată când îți amintești?...

Afaceri4 zile inainte

Românii mănâncă mai multă ciocolată, dar o aleg mai atent: piața depășește 300 mil. euro, iar segmentul premium câștigă teren

Consum în creștere cu peste 9% în doi ani, într-un context de încetinire a retailului: românii cumpără mai selectiv și...

Afaceri5 zile inainte

Chocolate Saga începe pe 13 martie: ediția a IX-a aduce trei sărbători într-un singur festival al gustului

Fructe exotice, figurine de Paști, ateliere și demonstrații cu ciocolată se vor găsi timp de 3 zile la Biblioteca Națională...

Afaceri6 zile inainte

Ce contează atunci când alegi un magazin de materiale de construcții în Târgu Mureș

Atunci când demarezi un proiect de construcții, este necesar să ai alături o echipă bine pregătită, dar și resursele necesare....

Uncategorizedo săptămână inainte

Biodeseurile, in centrul dezbaterii la seminarul Asociatiei Romane a Compostului (ARC) de la GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC 2026

Asociatia Romana a Compostului (ARC) a participat cu stand propriu la editia 2026 a GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC, desfasurata...

Uncategorizedo săptămână inainte

Infrastructura de mediu, dincolo de planuri: INOVECO a adus la ROMENVIROTEC 2026 soluții și proiecte aplicate pentru gestionarea modernă a deșeurilor

București, 10 March 2026 – INOVECO a participat la Green Energy Expo & Romenvirotec 2026, unul dintre cele mai importante evenimente din...

Afacerio săptămână inainte

Angajator amendat cu 90.000 de lei pentru neplata la timp a salariilor

Un angajator cu sediul social în municipiul Târgu Jiu a fost sancționat cu 90.000 de lei pentru neplata la termen...

Ce opțiuni ai cu Viva Holidays pentru excursii de o zi în timpul unui sejur all inclusive? Ce opțiuni ai cu Viva Holidays pentru excursii de o zi în timpul unui sejur all inclusive?
Turismo săptămână inainte

Ce opțiuni ai cu Viva Holidays pentru excursii de o zi în timpul unui sejur all inclusive?

Se întâmplă ceva simpatic cu sejururile all inclusive. În primele două zile zici că ai găsit formula perfectă: plaja e...

Ce soluții există pentru a integra un pavilion lângă piscină? Ce soluții există pentru a integra un pavilion lângă piscină?
Afacerio săptămână inainte

Ce soluții există pentru a integra un pavilion lângă piscină?

O piscină schimbă felul în care se trăiește o curte. Dintr-odată, spațiul nu mai e doar o zonă verde de...

Afacerio săptămână inainte

LumeaMuzicii.ro – publicația online care aduce în prim-plan artiștii și noutățile din industria muzicală

Industria muzicală din România este într-o continuă schimbare, iar publicul caută tot mai des informații actualizate despre artiști, lansări muzicale,...

Afaceri2 săptămâni inainte

RenewAcad va lansa un program incluziv de formare profesională și ocupare a forței de muncă pentru sprijinirea proiectelor fotovoltaice Scatec–DEFIC–BERD din Dobrun și Sadova

RenewAcad a anunțat că va începe implementarea unui program de dezvoltare a competențelor în cadrul „Gender and Economic Inclusion Technical Assistance Framework...

Afaceri2 săptămâni inainte

Native Advertising aniversează 6 ani de activitate și peste 600 de campanii de promovare online

Native Advertising, marcă înregistrată, aniversează șase ani de activitate pe piața de publicitate online din România, perioadă în care peste...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Greutatea de a fi femeie: 96% dintre femeile din România spun că etapele biologice le influențează greutatea, nu doar voința

Astăzi, în România, două treimi dintre femei consideră că obezitatea este atât o boală cronică, cât și o problemă de...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Mucegaiul pe castraveti – Cum sa reduci rapid atacul in sera si in gradina

Actionati rapid: inspectati ambele fete ale frunzelor in lumina diminetii si izolati orice plante de castravete infectate. Indepartati frunzele patate,...

Afaceri2 săptămâni inainte

Ciocolata Valrhona – Partener Oficial al Festivalului Chocolate Sage 13-15 martie 2026

Ciocolata Valhrona, etalon mondial al ciocolatei premium, este prezentă în România, de la mijlocul anului trecut, exclusiv prin compania Delaco...

Afaceri2 săptămâni inainte

Padbol România ajunge în Valea Jiului. Petrila devine centru oficial!

Un nou început pentru sportul din Valea Jiului Valea Jiului a trăit un moment special pentru sportul local: inaugurarea primelor...

Știrile Săptămânii