Eveniment

Avem peste 3128 de mandate de securitate națională emise în 2021 fără niciun filtru al magistraților (PG și ÎCCJ) prin care s-au redus drepturi și libertăți fundamentale

Publicat

acum 5 ani

februarie 12, 2022

Deny

De ce să ai o carieră pe bune când te poți ,,strecura” ca Nicu Marcu și să ai venituri mai mari decât 99% din populație, să faci fraudă academică, să furi TVA de la Poșta Română (prin achiziție trucată)? Și bașca, să mai ai și două case de la RAPPS, pe care nu le declari ca să nu plătești impozit, asumându-ți falsul în declarații (pe baza ghemului relațional de ,,strecurare” în poziții publice, extrem de bine plătite? Veți vedea că, după ce ,,s-a ajuns” cu beneficiile de la stat, Nicu Marcu s-a pus pe treabă: a urcat la cer asigurările RCA. Am detaliat acest pilon III al fraudei (cea imobiliară), dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

Sunt două case de la RAPPS pentru acelaşi Nicu Marcu şi voi detalia imediat. Dar până atunci, este important să relev contextul. Statul român l-a luat de pe stradă pe Nicu Marcu (53 de ani), cel care până la 28 de ani nu a avut niciun loc de muncă şi nu terminase nici facultatea (după mai multe eşecuri la admitere, Nicu Marcu este exmatriculat de la Universitatea din Sibiu si reuşeşte abia la 29 de ani să termine o facultate la Craiova). Statul român i-a dat şcoală lui Nicu Marcu (Colegiul Naţional de Apărare şi ,,Institutul Naţional de Diplomaţie” – pe care acum le ascunde din CV), i-a dat cel puţin 20 de locuri de muncă bine plătite lui Nicu Marcu, dintre care opt pe la ocoale silvice (până să ajungă în siajul Colegiului Naţional de Apărare) şi alte 12 în perioada 2006 – iunie 2020, când Nicu Marcu, în urma unui troc politic, a fost numit în poziţia de Preşedinte ASF, cea în care câştigă până la 200.000 de euro/an. Statul român i-a dat şi tichete de vacanţă lui Nicu Marcu, şi, în acest episod, veţi vedea că statul român i-a dat şi casă lui Nicu Marcu, Preşedinte ASF, deşi nu are dreptul, conform legii. Evident, prin fals în declaraţiile de avere, Nicu Marcu ascunde faptul că stă într-o casă de la RAPPS. Dupe ce anterior mai stătuse într-una. Am numit dimensiunea imobiliară a fraudei care îl arată fără poleială pe Nicu Marcu exact aşa: Pilonul III.

Articolul publicat vineri, 3 februarie 2022, în ziarul Bursa oferă o primă dimensiune a matrapazlâcurilor imobliare: declararea vânzării de către Marcu a unei case subevaluate (50.000 de euro casă plus teren faţă de valoarea de piaţă de minimum 150.000 de Euro), către propria fiică, în locul unei donaţii care nu ar fi stârnit atâtea suspiciuni. Scopul cel mai probabil este punerea la adăpost a averii în cazul unei cercetări penale. Deja Agenţia Naţională de Integritate ar fi trebuit să se sesizeze şi să investigheze modul în care s-au topit 200.000 de euro din declaraţia de avere a lui Nicu Marcu în anul în care şi-a negociat postul de Preşedinte ASF, dacă tranzacţia e reală sau simulată, destinaţia reală a sumelor plecate din conturile lui Marcu, inclusiv fişele de cont cu transferuri pentru a evalua şi dacă Nicu Marcu respectă sau nu regimul incompatibilităţilor, respectiv dacă face sau nu afaceri prin interpuşi.

Potrivit legii, Preşedintele ASF nu are dreptul la casă de la RAPPS. Şi totuşi cere şi obţine o casă în sectorul 1 (Primăverii/Dorobanţi).

Nicăieri în OUG 93/2012 (de înfiinţare şi funcţionare a ASF) nu se regăseşte echivalarea poziţiei de Preşedinte ASF cu cea de secretar de stat, care eventual i-ar putea da dreptul lui Nicu Marcu să ceară şi să primească o casă de la RAPPS, în timp ce toacă pe destinaţii ascunse 200.000 de euro pe an (de la stat) şi pretinde că nu are casă.

Nici nu ar avea cum să fie asimilat poziţiei de secretar de stat Preşedintele ASF, întrucât Autoritatea de Supraveghere Financiară este presupus independentă, iar numirea se face de către Parlament. Preşedintele ASF nu este un înalt funcţionar public (nu este numit de premier, de Guvern, ci de Parlament), ci doar îndeplineşte o funcţie publică, fără ca ASF să fie în sensul legii altceva decât o ,,autoritate administrativă, autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică independentă, autofinanţată” – nu grile de salarizare conform grilelor instituţiilor publice, îşi stabilesc singuri salariile etc.

De altfel, OUG 101/2011 este clară în privinţa celor care pot beneficia de casă de la RAPPS. Iată ce stipulează la Art. 14 indice 8, alin. (1), LIMITATIV şi EXPRES:

,,Prin derogare de la prevederile legii locuinţei nr. 144/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele cu destinaţia de locuinţe, aflată în proprietatea privată a statului şi în administrarea RA-APPS şi propuse în vederea vânzării, în condiţiile prevăzute la Cap.I, pot fi atribuite temporar, cu destinaţia de locuinţe, persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică numite, respectiv viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum şi funcţii asimiliate celei de ministru, consilier de conturi, secretar de stat, subsecretar de stat, precum şi funcţii asimilate acestora”.

Aşadar, Preşedintele ASF nu are nimic de-a face nici cu funcţia de ministru şi nici cu cea de secretar de stat. O asemenea asimilare de funcţii nu există în Ordonanţa de înfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară şi nici nu poate exista. Şi, prin urmare, Preşedintele ASF, plătit cu până la 200.000 de euro anual, nu are dreptul nici la locuinţă de la RA-APPS, conform legii. Iar dacă ar avea, ar trebui să o declare şi să plătească impozite pentru veniturile în natură.

• A obţinut Nicu Marcu casă de la Ra-APPS, ca Preşedinte ASF? Da. Şi nu o declară în declaraţia de avere.

Verificarea informaţiei dacă Nicu Marcu a obţinut casă de la RA-APPS a durat ceva timp. Întrebarea am adresat-o în 17 Septembrie 2021, a fost înregistrată în 21 Septembrie 2021. Constatând că a expirat termenul de 30 de zile de răspuns (perioadă în care am suficiente motive să cred că oameni din RA-APPS şi SGG au transmis în stânga şi în dreapta că un jurnalist întreabă de casele lui Marcu), în data de 27 Octombrie 2021, ora 12.42 (după numeroase apeluri în perioada de 30 de zile rămase fără răspuns), am formulat plângere administrativă către Regie.

Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

Imediat după plângerea administrativă, la mai puţin de o oră, RA-APPS îmi transmite confirmarea că Nicu Marcu, în calitate de Preşedinte ASF, a obţinut o locuinţă de la RA-APPS:

Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

Aşa cum am arătat mai sus, OUG 101/2011 şi OUG 93/2012 nu îi dau dreptul Preşedintelui ASF să ceară şi să obţină o casă de la RA-APPS. Prin urmare, l-am întrebat pe Nicu Marcu dacă obţine şi alte avantaje materiale (spre exemplu locuinţă de serviciu) în calitate de Preşedinte ASF, avantaje pe care nu le declară în declaraţia de avere. Văzând că nu le declară, l-am întrebat textual (în contextul în care l-am întrebat şi de declarata vânzare sub-evaluată a casei de la Craiova): ,,2. Având în vedere că în declaraţia de avere nu apare nicio clădire cu destinaţie de locuinţă în urma înstrăinării imobilului respectiv, vă rugăm să ne precizaţi dacă domnul Nicu Marcu beneficiază de decontarea chiriei pentru hotel sau pentru o locuinţă şi care este valoarea acestor beneficiii de la momentul numirii în poziţia de Preşedinte ASF (24 iunie 2020) şi până la data de 31 Octombrie 2021”.

Nicu Marcu a refuzat să răspundă în ceea ce priveşte valoarea beneficiilor materiale în natură (pentru care ar fi trebui impozitat) şi dacă are şi conform cărei legi locuinţă de serviciu, transmiţându-mi doar următoarele propoziţii:

,,În ceea ce priveşte aspectele menţionate la punctul 2 din solicitarea dumneavoastră precizăm că domnul Nicu Marcu, în calitatea domniei sale de Preşedinte al ASF, beneficiază de drepturile conferite prin lege, astfel cum acestea rezultă din prevederile OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionare ASF, aprobată din modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare şi legislaţia în vigoare”.

Un astfel de non-răspuns arată dispreţul faţă de opinia publică şi faţă de lege a unui individ precum Nicu Marcu, plătit cu până la 200.000 de euro anual manifestat prin a nu răspunde întrebărilor concrete şi anume:

– dacă beneficiază de locuinţă de serviciu;

– care este valoarea acestor beneficii în natură, în perioada 24 iunie 2020 – 31 Octombrie 2021, eu estimându-le la circa 10.000 de lei/ lună, sumă pentru care Nicu Marcu ar fi trebuit să plătească impozit 16%. Anual, asta înseamnă încă până la 24.000 de Euro avantaje în natură pentru Nicu Marcu pentru imobilul din zona Primăverii, care se adaugă încasărilor nete de până la 200.000 de Euro pe an ca Preşedinte ASF, avantaje pe care Nicu Marcu nu le declară, deşi este obligat.

Dar acest non răspuns mai arată ceva şi mai grav: tentativa de a muşamaliza falsurile în declaraţia de avere făcute personal, de Nicu Marcu, aspect pentru care Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie sunt obligate să se autosesizeze, la fel ca şi ANAF.

Concret, legea îl obligă chiar şi pe Nicu Marcu să declare, sub sancţiunea falsului în declaraţii, dacă a obţinut cadouri, servicii sau avantaje cu titlu gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă din partea unor regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice sau decontări de cheltuieli (altele decât cele ale angajatorului), a căror valoare depăşeşte 500 de euro. Dacă dumneavoastră consideraţi că o casă în Primăverii, acordată prin fraudă la lege (Preşedintele ASF nu este înditruit potrivit OUG 93/2012 să primeacă casă de la RAPPS) nu se încadrează în valoarea de 500 de euro anual, atunci Nicu Marcu are dreptate. Altfel, comite fals în declaraţii, aspect pentru care ANI şi DNA trebuie să se sesizeze. În declaraţia de avere completată în iunie 2021 nu se regăseşte casa de la RAPPS, menţiunile nefiind secretizate, ci pur şi simplu Nicu Marcu scriind ,,linie” – adică nu există, aşa cum rezultă din declaraţie.

Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

De altfel, şi în declaraţiile de avere completate în 2020 (care ar fi trebuit să reflecte şi o a doua casă de la RAPPS atribuită lui Nicu Marcu), dar şi în declaraţia de avere completată în 2019, în care ar fi trebuit să nominalizeze casa de la RAPPS pe care o primise ca Vicepreşedinte al Curţii de Conturi, Nicu Marcu face acelaşi fals, nedeclarând-o.

Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

Falsul în declaraţii al lui Nicu Marcu în ceea ce priveşte omisiunea de a trece casa de la RAPPS în care stătea ca Vicepreşedinte al Curţii de Conturi este demonstrat fără dubiu de răspunsul RAPPS.

Legat de casa de la RAPPS primită în calitate de Vicepreşedinte al Curţii de Conturi, Nicu Marcu îndeplinea una (dintre multele condiţii) prevăzute de lege, şi anume era consilier de conturi. Parchetul trebuie să verifice însă, pe lângă falsul în evident în declaraţia de avere (ca să ascundă faptul că obţinea venituri în natură pentru care Marcu trebuia să plătească impozit), dacă îndeplinea şi celelalte condiţii, respectiv dacă Nicu Marcu, cel care în ultimii 16 ani a avut mai mult de 12 servicii numai în Bucureşti, are sau nu în co-proprietate imobile cu destinaţia de locuinţă în Bucureşti sau dacă a stat în ultimii 16 ani, în timp ce încasa sute de mii de Euro din banii noştri, împreună cu familia, doar pe la prietene.

Şi Parchetul trebuie să mai verifice ceva: ce s-a întâmplat cu prima casă de la RAPPS atribuită lui Nicu Marcu: care a fost valoarea beneficiilor în natură, inclusiv cine stă acum în ea.

Precizez de la bun început că RAPPS-ul este doar un executant al deciziilor Secretariatului General al Guvernului. SGG este cel care primeşte cerere de la Nicu Marcu pentru atribuirea unei locuinţe din patrimoniul de stat, în condiţiile în care demonstreză că încasările de până la 200.000 de euro pe an de la stat, nu i-au permis să îşi cumpere o locuinţă.

Ce spune Secretariatul General al Guvernului, cel care trebuie verificat de DNA dacă a respectat condiţiile legale în atribuirea unei case lui Nicu Marcu după ce acesta a devenit Preşedinte ASF.

Prin tăcerea lui, spune multe. Pe perioada investigaţiei mele, Secretariatul General al Guvernului a fost condus de Tiberiu Horaţiu Gorun (fiul lui Adrian Gorun), până la 7 Decembrie 2021, şi apoi (inclusiv acum) de Marian Neacşu, pesedistul condmanat penal pentru conflict de interes după ce şi-a angajat fiica la propriul cabinet parlamentar.

Ştiind că RAPPS nu dă case la sinecurişti fără aprobarea SGG, în data de 22 noiembrie 2021 am întrebat oficial secretarul general al guvernului despre situaţia caselor date lui Nicu Marcu, pe care, prin fals în declaraţii, nu le menţionează în declaraţiile de avere.

Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

Mă aşteptam la o muşamalizare din partea Secretariatului General al Guvernului (DNA să se sesizeze) a propriilor acţiuni şi inacţiuni. Mai ales că în data de 22 noiembrie, SGG era condus, aşa cum am arătat, de Tiberiu Horaţiu Gorun, care este legat de Nicu Marcu nu numai prin faptul că şi lui statul i-a dat şcoală (Colegiul Naţional de Apărare), ci mai ales prin faptul că este fiul lui Adrian Gorun, un alt coleg de Colegiu Naţional de Apărare cu Marcu, dar şi co-autor de furt intelectual.

Concret, în data de 19 aprilie 2021, am documentat aici despre furtul intelectual comun al lui Nicu Marcu şi Adrian Gorun (taică-său lui Gorun mic de la SGG), în scopul de a mima activitatea de cercetare academică. Absolventul de litere Adrian Gorun şi contabilul de ocol silvic, Nicu Marcu, semnau în 2013 ca autorii 2 şi 3 un articol ştiinţific ce presupunea cunoştinţe de matematici superioare, evident în limba engleză, pe care cei doi nu o cunosc.

Articolul intitulat ,,DCC-Garch Model to estimate the Risk to the Capital Market in Romania” îl avea ca prim-autor pe Marius Acatrinei, la momentul documentării angajat al lui Nicu Marcu la ASF, motiv pentru care nu mi-a răspuns atunci când l-am întrebat care este contribuţia necunoscătorilor de engleză Marcu şi Gorun la articol, admiţând astfel implicit că respectivii au avut contribuţie zero. Îl înţeleg pe Marius. Dacă mi-ar fi răspuns adevărul, Marcu l-ar fi dat afară. Dar pot afirma cu mâna pe inimă că legăturile dintre Marcu, Gorun şi modelul Garch sunt fix legăturile pe care le are baba cu mitraliera.

Prin urmare, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu (între care intră şi sesizarea Parchetului în cazul în care ar fi constatat că poziţia de Preşedinte ASF nu îi permite, conform legii, lui Nicu Marcu, să obţină casă de la RAPPS prin SGG), Tiberiu Horaţiu Gorun nu înregistrează solicitarea mea de informaţii publice din 22 noiembrie 2021.

A apărut însă o fereastră de oportunitate. În 7 decembrie 2021, Tiberiu Horaţiu Gorun este dat afară din poziţia de SGG, locul lui fiind luat de Marian Neacşu, cel care fusese condamnat pentru că îşi angajase fiica la cabinetul de parlamentar, ANI constatând şi ajungând în instanţă conflictul de interese. La momentul numirii lui Neacşu ca SGG, cel care l-a propus (acelaşi care l-a propus şi pe Nicu Marcu ca Preşedinte ASF), respectiv Marcel Ciolacu, se întreba, despre infracţiunea lui Neacşu: ,,Asta e corupţie?”. Am fost tentat să îi răspund public: ”Nu Marcele, asta e găinărie, ca şi la Nicu Marcu”. Prin urmare nu am niciun motiv să nu cred că dacă ar fi să fac un top al caracteristicilor personajelor pe care Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu le preferă în sinecuri publice (Marian Neacşu vine de la o altă sinecură, de Vicepreşedinte ANRE, el lăsându-i un loc la ANRE fratelului lui Paul Stănescu), decisiv este răspunsul la întrebarea: ,,Este găinar?”.

Fereastra de oportunitate dintre eliberarea din funcţie a lui Tiberiu Horaţiu Gorun şi numirea lui Marian Neacşu s-a consumat chiar în ziua de 7 decembrie 2021, când, contrar dispoziţiilor lui Gorun (şi până ca Neacşu să muşamalizeze), SGG a înregistrat solicitarea mea de informaţii publice, la neobişnuita oră din afara programului, respectiv 17.49.

Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

În mod real, termenul solicitării mele a expirat în 22 decembrie 2021. Graţie neînregistrăii solicitării mele de către Tiberiu Horaţiu Gorun, să spunem că termenul ar fi expirat în 7 ianuarie 2022. Şi totuşi, până astăzi, 7 februarie 2022, Marian Neacşu nu a dat OK-ul să îmi fie transmis răspunsul la solicitarea mea de informaţii publice. Desigur, pot specula dacă nu cumva Marian Neacşu este şantajabil de către Nicu Marcu, cel în pixul căruia stă rămânerea sau nu a soţiei lui Marian Neacşu la conducerea PAID, cea despre care presa (jurnalistul Adrian Dumitrache) a documentat şi argumentat că a fost numită de predecesorul ASF, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), la conducerea PAID, cu salariu de peste 5000 de euro pe lună, fără să respecte condiţiile de experienţă pentru a ocupa această poziţie, la acel moment.

Eu voi solicita astăzi din nou Secretariatului General la Guvernului să îmi răspundă în ceea ce priveşte respectarea legalităţii în privinţa acordării unei case RAPPS lui Nicu Marcu, ca Preşedinte ASF şi de asemenea voi insista să primesc răspunsul la întrebarea dacă prima casă obţinută de Marcu de la RAPPS a fost efectiv eliberată sau dacă ea a continuat să fie ocupată de (fosta) soţie a lui Nicu Marcu, contrar legii, aşa cum am întrebat şi SGG şi RA-APPS, cei care sunt obligaţi să îmi dea răspunsul.

Până la primirea răspunsului de la SGG, îmi voi permite să trag următoarele concluzii:

1.Nicu Marcu, în calitate de Preşedinte ASF, a obţinut fără drept de la SGG o casă din patrimoniului RAPPS, prin fraudarea legii. DNA trebuie să se sesizeze atât în privinţa atribuirii fără drept a casei de către SGG, cât şi în privinţa falsulului în declaraţii al lui Nicu Marcu (cel care nu a declarat casele RAPPS nici când era vicepreşedinte al Curţii de Conturi şi nici ca Preşedinte ASF)

2.Nicu Marcu a făcut fals în declaraţii, omiţând să declare cele două case. Agenţia Naţională de Integritate trebuie să se sesizeze, şi să sesizeze Parchetul;

3.Nicu Marcu nu a declarat veniturile în natură obţinute prin casele de la RAPPS atât ca Preşedinte ASF cât şi ca Vicepreşedinte al Curţii de Conturi. ANAF trebuie să se sesizeze şi să calculeze impozitele eludate de Nicu Marcu.

4.Secretariatul General al Guvernului trebuie să verifice respectarea legii în privinţa atribuirii fără drept a unei case lui Nicu Marcu (cel care are venituri anuale de la stat de peste 200.000 de Euro) şi în cazul în care legea nu a fost respectată, NIcu Marcu să fie evacuat din casa pe care o ocupă fără drept, potrivit informaţiilor mele ne-negate de RAPPS şi SGG, în cartierul Primăverii-Herăstrău.

5.Agenţia Naţională de Integritate şi DNA trebuie să se sesizeze şi să verifice inclusiv elementele din investigaţia publicată de mine în data de 3 februarie 2022 în Ziarul BURSA, care demonstrează toate indiciile unui act simulat în privinţa pretinsei vânzări, sub-evaluate, a unei case în valoare de peste 150.000 de euro către fiica Preşedintelului ASF, pentru numai 50.000 de euro. ANI şi DNA trebuie să documenteze toate transferurile bancare în legătură cu Nicu Marcu pentru a documenta dacă Preşedintele ASF efectuează sau nu operaţiuni incompatibile cu poziţia sa, pe numele unor interpuşi.

6.Parlamentul să se sesizeze în privinţa falsului în declaraţii comis de Nicu Marcu şi să ia de urgenţă măsurile legale în ceea ce priveşte Preşedintele ASF, comisiile de specialitate fiind obligate să verifice dacă aspectele semnalate de mine (plagiatul, furtul de TVA de la Poşta Română prin trucarea unei licitaţii, bursa de la Academia Română, acordarea de titlu de Doctor Honoris Causa pe articole furate, actul simulat şi obţinerea de beneficii nelagale) sunt compatibile cu poziţia de Preşedinte ASF.

Iar la final, în contextul acestui al treilea pilon al fraudei lui Nicu Marcu (frauda imobiliară), vă întreb: de ce să ai o carieră pe bune, cand te poti ,,strecura” ca Nicu Marcu şi să ai venituri mai mari decât 99% din populaţie? Şi două case de la RAPPS. Astfel, după ce s-a ajuns cu beneficiile de la stat, s-a pus pe treabă la ASF: a urcat la cer asigurările RCA. (Sava N.).

Articole pe aceiasi tema:prima

Urmatorul

Scurtmetraj documentar care prezintă modul în care dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia 261/P/2014 a fost fabricat și susținut ulterior în instanță de toți procurorii și judecătorii corupți din justiție!

Nu ratati

Viceprimărița USR din Ploiesti acuzata de denaturarea voita a adevarului/In dezinformarea respectiva intra pe „fir” si CNA

Citeste in continuare

Comenteaza si tu

Eveniment

Cum faci un buchet cu Stitch potrivit pentru o cerere în căsătorie?

Publicat

acum o lună

iulie 17, 2026

Teodora Savu

Cum faci un buchet cu Stitch potrivit pentru o cerere în căsătorie

Prima dată când am văzut un buchet cu Stitch dus la o cerere în căsătorie, am ridicat din sprânceană. Un extraterestru albastru, cu urechi mari și dinți, între trandafiri albi, exact în momentul în care oamenii aleg de obicei ceva solemn. Mi s-a părut, sincer, o alegere ciudată. Apoi am văzut fața fetei. Și mi-am dat seama că nu înțelesesem nimic din ce se întâmpla acolo.

Un buchet cu Stitch pentru o cerere în căsătorie înseamnă, la nivel practic, un pluș de 20 până la 30 de centimetri fixat pe un suport rigid și integrat într-un aranjament de 15 până la 25 de fire de flori, construit în tehnică spiralată, cu o paletă de alb, roz cald sau burgundy care se împacă cu albastrul indigo al personajului. Asta e rețeta. Restul, adică partea care contează cu adevărat, ține de motivul pentru care alegi personajul.

Cererea aia nu era despre trandafiri. Era despre ei doi, despre un desen animat pe care îl văzuseră de vreo șapte ori împreună, despre o glumă interioară veche de patru ani. Buchetul nu era decor. Era o propoziție întreagă, spusă fără cuvinte.

De atunci m-am uitat mai atent la fenomen. Buchetele cu personaje, în special cele cu Stitch, au ajuns printre cele mai căutate în perioadele cu încărcătură emoțională, de la aniversări până la momentul în care cineva îngenunchează. Iar dacă vrei să faci unul cu mâna ta, sau măcar să înțelegi ce cere un buchet bun, e util să știi de la început că nu e chiar atât de simplu pe cât pare într-o poză de pe Instagram.

De ce funcționează Stitch acolo unde alte personaje eșuează

Există o logică în spatele faptului că Stitch a devenit personajul preferat pentru momentele romantice, și nu ține doar de faptul că e drăguț. Sunt o grămadă de personaje drăguțe.

Filmul Disney din 2002, Lilo și Stitch, e construit în jurul unei idei foarte simple și foarte greu de digerat, mai ales pentru copii. Familia nu înseamnă neapărat oamenii cu care te naști. Cuvântul hawaiian ohana, repetat în film până devine un fel de refren, e definit chiar așa. Familie înseamnă că nimeni nu e lăsat în urmă și nimeni nu e uitat. Iar Stitch, care începe ca un experiment genetic proiectat să distrugă tot ce atinge, ajunge personajul care înțelege replica asta cel mai profund, tocmai pentru că nu avusese niciodată pe nimeni.

Aici e nervul. Când duci un Stitch la o cerere în căsătorie, nu duci o jucărie. Duci, fără să spui asta cu voce tare, o promisiune că nu pleci nicăieri. Că persoana din fața ta nu va fi lăsată în urmă. Sunt cupluri pentru care replica asta contează mai mult decât orice a scris cineva vreodată pe o felicitare cumpărată de la benzinărie.

Mai e ceva, mult mai prozaic. Stitch e albastru, are urechi care se pretează la aranjat între flori și o siluetă suficient de compactă cât să nu domine compoziția. Compară asta cu, să zicem, o girafă de pluș. Nu merge. Forma contează enorm în construcția unui buchet, iar Stitch se comportă surprinzător de bine ca element central, atâta timp cât respecți câteva reguli.

Diferența dintre un cadou drăguț și un gest care contează

O observație pe care am făcut-o vorbind cu oameni care au trecut prin momentul ăsta. Cererile care rămân în memorie nu sunt cele mai scumpe. Sunt cele în care persoana care cere a demonstrat că a fost atentă. Un buchet cu Stitch dăruit cuiva care nu a văzut filmul e un buchet cu un pluș albastru. Același buchet, dăruit cuiva care plânge de fiecare dată la scena cu barca, e cu totul altceva.

Deci prima întrebare pe care ți-o pui nu e ce flori alegi. E dacă personajul chiar înseamnă ceva pentru persoana din fața ta. Dacă răspunsul e nu, oprește-te aici și fă altceva. Serios. Un buchet tematic care ratează tema e mai rău decât un buchet clasic făcut bine.

Ce alegi mai întâi, plușul sau florile

Toată lumea începe cu florile. E greșit.

Plușul e piesa în jurul căreia construiești tot. Are dimensiune fixă, culoare fixă, greutate care nu se negociază. Florile se adaptează. Mergi invers față de instinct și alege întâi Stitch-ul.

Dimensiunea e prima decizie și cea mai importantă. Un pluș de 15 centimetri se pierde între flori și arată ca un accesoriu uitat acolo. Unul de 40 de centimetri transformă buchetul într-un pluș cu câteva flori în jur, care nu mai poate fi ținut confortabil cu o singură mână. Zona bună, din ce am văzut, e undeva între 20 și 30 de centimetri. La dimensiunea asta personajul e clar vizibil, dar florile rămân flori.

Contează și cât de ferm e plușul. Cele umplute prea moale se turtesc când le fixezi și, după douăzeci de minute, Stitch arată ca și cum ar fi avut o săptămână grea. Cele cu umplutură tare își țin forma, dar sunt greu de ancorat. Ideal e un mijloc, un pluș care își păstrează silueta când îl apeși cu degetul, dar care cedează un pic.

Apoi calitatea materialului, care se vede în fotografii mult mai mult decât ai crede. Blana ieftină reflectă lumina ciudat, cam ca o pijama sintetică, iar la blitz albastrul devine violet spălăcit. Un pluș bun are fibra mai densă, cu textură mată, și rămâne albastru și în lumină naturală, și în lumină de restaurant. Diferența de preț e de câteva zeci de lei. Diferența în fotografia pe care o veți avea peste douăzeci de ani nu se măsoară în lei.

Care Stitch, că sunt mai multe

Variantele diferă mult, iar alegerea spune ceva. Stitch clasic, cu perechea suplimentară de brațe ascunsă și expresia lui obraznică, e cel mai versatil. Stitch cu inimioară în mână e cel mai evident, poate prea evident pentru unii, deși la o cerere evidentul nu e neapărat un defect. Stitch cu Angel, partenera lui roz din serial, e o alegere pe care puțini o fac și care funcționează foarte bine dacă amândoi cunosc personajul, pentru că sugerează perechea fără să o spună.

Am văzut și oameni care aleg Stitch cu floare de plumeria pe cap, referință la Lilo. E subtil și frumos, cu riscul ca nimeni în afară de ei doi să nu prindă gluma. Ceea ce, la o cerere în căsătorie, cam asta e ideea.

Florile care merg cu albastru și cele care nu merg deloc

Aici lucrurile devin puțin tehnice, dar rămân la nivelul la care oricine înțelege dacă i se explică o dată.

Albastrul lui Stitch e un albastru rece, saturat, cu tentă spre indigo. Nu e bleu de vară. Asta înseamnă că se ceartă cu unele culori și se împacă foarte bine cu altele.

Albul nu dă greș niciodată. Trandafiri albi, eustoma albă, hortensie albă. Contrastul e curat, plușul iese în evidență, compoziția capătă aerul acela de eveniment important. Dacă ești nesigur și nu vrei să experimentezi într-o seară ca asta, albul e alegerea sigură. Nu a regretat nimeni vreodată un buchet alb.

Rozul funcționează, cu o condiție. Trebuie să fie roz cald, de tipul celor din trandafirii de grădină, nu fucsia strident. Fucsia lângă albastru indigo produce o vibrație vizuală obositoare, ochiul nu știe unde să se așeze. Roz prăfuit, roz somon, roz pudră, toate se așază frumos lângă albastru și dau buchetului o blândețe care merge cu momentul.

Roșul e problematic și o spun direct. Roșu intens lângă albastru intens creează o tensiune de tip steag, iar Stitch pare că a nimerit din greșeală într-un buchet de Ziua Îndrăgostiților. Dacă vrei neapărat roșu, pentru că e cerere în căsătorie și așa se face, mergi pe un burgundy închis, care are destul brun în el cât să calmeze conflictul.

Galbenul, în general, nu. Am văzut încercări și niciuna nu m-a convins. Galben lângă albastru e un contrast complementar prea brutal pentru un buchet romantic, arată mai degrabă a decor de petrecere pentru copii.

Ce flori concret și de ce

Trandafirul rămâne coloana vertebrală, și nu din lipsă de imaginație. Are tijă rezistentă, cap suficient de mare cât să echilibreze plușul, și rezistă. Un trandafir de calitate ține o săptămână și ceva, ceea ce contează dacă vrei ca buchetul să existe și după momentul cu poza.

Eustoma, pe care mulți o știu drept lisianthus, e arma secretă a buchetelor bune. Seamănă cu un trandafir de mătase, are petale ondulate și dă volum fără să ceară atenție. Umple golurile cu eleganță.

Hortensia e utilă când vrei masă. Un singur cap de hortensie ocupă cât șapte trandafiri și creează pe loc senzația de buchet bogat. Are un defect serios, se ofilește repede dacă rămâne fără apă, deci nu e prima alegere dacă buchetul stă câteva ore în mașină.

Gypsophila, adică floarea miresei, e controversată. Unii o adoră, alții o consideră umplutură ieftină. Părerea mea e că totul ține de cantitate. Un pic, ca spumă între flori, arată bine. Multă, și buchetul pare făcut în grabă.

Am o slăbiciune pentru garoafele de calitate în buchetele astea, deși știu că sună a floare de la piață. Garoafa modernă, cu petale dese și culori pudrate, e complet altceva decât ce vindeau florăriile în anii nouăzeci, și rezistă mai bine decât aproape orice.

Construcția propriu-zisă, pas cu pas

Îți trebuie plușul, între cincisprezece și douăzeci și cinci de fire de flori în funcție de mărimea dorită, verdeață pentru contur, două sau trei bețe subțiri de bambus, sârmă de florărie, bandă de florărie, hârtie de ambalaj și panglică de satin.

Începi prin a pregăti plușul, și aici e trucul pe care majoritatea tutorialelor îl trec cu vederea. Nu înfigi nimic în el. Chiar dacă vezi peste tot oameni care bagă bețe direct în pluș, rezultatul e că plușul rămâne cu găuri și cu umplutura deranjată permanent. Metoda corectă e să legi două bețe de-a lungul corpului, în spate, cu sârmă trecută pe sub braț și în jurul taliei, strâns dar nu sufocant, apoi să acoperi legăturile cu bandă de florărie. Plușul rămâne intact și poate fi scos oricând.

Bețele trebuie să coboare cam cât tijele florilor, ca să se integreze în mâner. Dacă sunt mai scurte, Stitch se lasă în față sub propria greutate și, după o oră, privește în podea.

Apoi tai florile. Toate la aceeași lungime, unghi de patruzeci și cinci de grade, sub apă dacă poți, pentru că altfel intră aer în tijă și floarea nu mai bea. Cureți complet frunzele de pe partea care intră în mâner. Frunzele lăsate acolo putrezesc și miros urât în două zile.

Construcția o faci în tehnică spiralată, care sună complicat, dar nu e. Ții primul fir în mână, adaugi al doilea așezat oblic peste el, al treilea la fel, mereu în aceeași direcție, rotind ușor buchetul între degete. Tijele se așază natural una peste alta ca într-un evantai, iar buchetul capătă singur formă rotundă și stă în picioare când îl pui pe masă. Dacă adaugi firele drept, unul lângă altul, obții un mănunchi care se prăbușește.

Stitch intră în compoziție cam la o treime de sus, ușor descentrat. Perfect centrat arată static, ca o fotografie de pașaport. Descentrat cu câțiva centimetri, cu capul întors ușor lateral, buchetul pare că se întâmplă, nu că a fost aranjat.

Unde ascunzi inelul, dacă vrei să o faci

Ideea cu inelul ascuns în buchet e mai veche decât Instagramul și rămâne una dintre cele mai frumoase, cu condiția să nu se ducă naibii.

Nu îl legi de pluș cu ață subțire, pentru că se desface. Nu îl pui între flori sperând că rămâne acolo, pentru că nu rămâne. Soluția care funcționează e o cutiuță mică fixată solid în spatele plușului, ascunsă de ambalaj. Sau, dacă vrei varianta clasică, inelul legat cu sârmă de florărie de o tijă groasă, într-o poziție în care e vizibil doar dintr-un anumit unghi.

Am auzit povestea unui tip din Cluj care a legat inelul de urechea lui Stitch cu panglică și a condus prin oraș cu geamul deschis. Restul e previzibil și include o oră de căutat pe stradă. A găsit inelul. Nu se termină întotdeauna așa.

Metoda cea mai sigură rămâne să ții inelul în buzunar și să folosești buchetul ca pretext, ca lucru pe care i-l pui în mână în timp ce te lași într-un genunchi. Efectul e același și riscul e zero.

Panglica și mesajul de pe ea

Panglica nu e decorativă. E ultimul lucru pe care îl atingi când legi buchetul și primul lucru pe care îl citește cineva, dacă ai scris ceva pe ea.

Mesajul scurt bate mesajul lung, întotdeauna. Un ohana, un vrei, o dată, un nume. Am văzut panglici cu paragrafe întregi și efectul e că nimeni nu le citește, fiindcă textul se pierde în pliuri. Trei sau patru cuvinte, cu literă lizibilă, într-o culoare care contrastează cu satinul.

Culoarea panglicii se alege ultima, după ce buchetul e gata, pentru că abia atunci vezi ce lipsește. Albul merge cu tot. Argintiul e elegant și nu concurează cu albastrul. Albastrul închis, în ton cu Stitch, leagă compoziția și e alegerea pe care o fac cel mai des cei care știu ce fac.

Când comanzi în loc să faci singur

Nu tot ce se poate face acasă merită făcut acasă, iar cererea în căsătorie e exact tipul de moment în care nu vrei să descoperi la unsprezece seara că nu ai sârmă de florărie.

O florărie serioasă are acces la flori proaspete de la depozit, are plușuri verificate și, mai important, are experiența acelor detalii pe care nu le înveți dintr-un articol. Știe că trandafirul de import rezistă mai bine decât cel local vara, știe cât apasă un pluș pe mâner, știe la ce oră să livreze pentru ca florile să arate perfect fix atunci când ai nevoie de ele.

Atelierul cu Daruri, fondat în 2024, este un brand românesc de cadouri personalizate și buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate și pe un proces de comandă exclusiv, simplu și orientat către client, de la selecție și mesaj pe panglică, la livrare. E genul de abordare care contează exact în situațiile astea, când nu ai chef să explici de trei ori ce vrei și nici să convingi pe cineva că data de livrare nu e o sugestie.

Pentru cine vrea buchetul gata făcut, cu tot cu mesajul pe panglică, livrare flori Atelierul cu daruri rezolvă partea logistică fără să transforme cererea într-un proiect.

Cât costă, ca să știi la ce să te aștepți

Un buchet cu Stitch făcut acasă costă în materiale undeva între o sută cincizeci și trei sute de lei, în funcție de pluș și de câte flori pui. Comandat, prețurile pornesc cam de la două sute cincizeci de lei și urcă spre patru sute cincizeci pentru variantele mari, cu flori premium.

Diferența nu e uriașă, ceea ce merită spus, pentru că mulți presupun că a face singur înseamnă a economisi mult. Nu prea. Economisești puțin și investești două ore și o doză de stres. Uneori merită, fiindcă faci ceva cu mâna ta și asta se simte. Alteori nu merită deloc.

Ziua cererii, partea la care nimeni nu se gândește

Buchetul e gata. Acum trebuie să ajungă acolo.

Nu îl lași în mașină la soare. Zece minute în iulie într-o mașină parcată și trandafirii se moleșesc ireversibil. Aerul condiționat suflat direct pe el e la fel de rău, usucă petalele în câteva minute.

Îl transporți cu tijele într-o pungă cu puțină apă, sau măcar înfășurate într-un prosop de hârtie umed, și îl ții drept. Culcat pe bancheta din spate, buchetul se turtește pe o parte și Stitch ajunge într-un unghi ciudat.

Dacă îl faci cu o zi înainte, ceea ce e o idee bună fiindcă îți ia stresul din ziua respectivă, îl ții într-o vază cu apă rece, la loc răcoros, ferit de fructe. Detaliul cu fructele nu e o superstiție bătrânească. Merele și bananele emit etilenă, un compus care grăbește îmbătrânirea florilor. Un bol de fructe pe aceeași masă scurtează viața buchetului cu zile întregi.

Și încă ceva. Verifică plușul cu o zi înainte, în lumină bună. Dacă are o cusătură ieșită sau o pată din depozit, o vezi acum, nu în poza pe care o va posta ea a doua zi.

Greșelile pe care le văd cel mai des

Prea multe flori. Instinctul spune că mai mult înseamnă mai frumos, dar un buchet supraîncărcat ascunde plușul și pierde exact ce voia să transmită. Cincisprezece fire bine așezate bat treizeci înghesuite.

Ambalaj în prea multe straturi. Hârtia care înfășoară buchetul de trei ori îl transformă într-un con din care se vede o urechiușă. Un strat, maximum două, deschise larg.

Pluș de calitate slabă lângă flori scumpe. Contrastul e crud și se vede imediat. Mai bine flori simple și un pluș bun decât invers.

Și ultima, cea mai frecventă. Buchetul făcut în ultima jumătate de oră, cu florile cumpărate din drum. Se vede. Se vede întotdeauna.

Ce rămâne după

Am o convingere pe care nu o pot demonstra, dar în care cred. Obiectele care supraviețuiesc momentelor mari nu sunt cele scumpe. Sunt cele care se pot păstra.

Florile mor. Asta e natura lor și e chiar frumusețea lor, un lucru care durează exact cât trebuie. Stitch, în schimb, rămâne. Ajunge pe un raft, sau pe pat, sau într-o cutie cu lucruri care nu se aruncă. Peste zece ani cineva îl scoate de acolo și își amintește instantaneu de seara aia, de genunchiul pe pământ, de mâinile care tremurau.

Asta face un buchet cu Stitch la o cerere în căsătorie și asta nu face un buchet de trandafiri, oricât ar fi de frumos. Nu e o competiție și nu spun că trandafirii sunt o alegere proastă. Spun doar că ai posibilitatea să dai cuiva un obiect care va exista peste zece ani și care va spune, de fiecare dată când e privit, exact ce ai vrut să spui în seara aia și poate nu ți-au ieșit cuvintele.

Nimeni nu e lăsat în urmă. Nimeni nu e uitat. E o replică dintr-un desen animat pentru copii și e, întâmplător, cea mai bună definiție a căsătoriei pe care am auzit-o vreodată.

Întrebări frecvente

Ce dimensiune trebuie să aibă plușul Stitch într-un buchet pentru cerere în căsătorie

Între 20 și 30 de centimetri. Sub 20 de centimetri plușul se pierde între flori și nu se mai citește ca element central, iar peste 35 de centimetri buchetul devine greu și incomod de ținut cu o singură mână. La 25 de centimetri, cu 15 până la 20 de fire de flori în jur, raportul dintre pluș și flori arată echilibrat și în realitate, și în fotografii.

Câte flori intră într-un buchet cu Stitch

De obicei între 15 și 25 de fire, în funcție de dimensiunea plușului și de tipul florilor. Dacă folosești hortensie, numărul scade mult, fiindcă un singur cap de hortensie ocupă cât șapte trandafiri. Cu trandafiri și eustoma, 19 fire sunt suficiente pentru un buchet care arată bogat fără să ascundă personajul.

Ce culori de flori se potrivesc cu Stitch

Albul, rozul cald și burgundy-ul închis. Albastrul indigo al plușului e o culoare rece și saturată, care se comportă bine lângă alb și lângă nuanțele pudrate de roz, dar intră în conflict vizual cu fucsia, cu roșul aprins și cu galbenul. Dacă vrei un buchet care să arate bine și în lumină de restaurant, și la blitz, albul rămâne cea mai sigură alegere.

Cât costă un buchet cu Stitch pentru o cerere în căsătorie

Făcut acasă, materialele costă între o sută cincizeci și trei sute de lei. Comandat de la o florărie, prețurile pornesc de la aproximativ două sute cincizeci de lei și ajung la patru sute cincizeci de lei pentru variantele mari, cu flori premium și mesaj personalizat pe panglică. Diferența dintre a-l face singur și a-l comanda e mai mică decât se așteaptă majoritatea oamenilor.

Se poate ascunde inelul în buchet

Se poate, dar cu o fixare serioasă. Cea mai sigură variantă e o cutiuță mică prinsă cu sârmă de florărie în spatele plușului, acoperită de ambalaj. Inelul legat cu panglică sau cu ață de urechea plușului se desface la prima mișcare bruscă, iar riscul nu merită. Dacă emoția e deja mare, ține inelul în buzunar și folosește buchetul ca pretext pentru momentul în care te lași într-un genunchi.

Cu cât timp înainte se face buchetul

Cu maximum o zi înainte, ținut apoi într-o vază cu apă rece, la loc răcoros și departe de fructe, pentru că etilena emisă de mere și banane grăbește ofilirea. Un buchet făcut cu o zi înainte arată la fel de bine ca unul făcut în dimineața respectivă și îți scoate din ziua cererii o oră de agitație inutilă.

Cât rezistă un buchet cu Stitch

Florile rezistă între cinci și zece zile, în funcție de tip și de îngrijire. Trandafirii și garoafele țin cel mai bine, hortensia cel mai puțin. Plușul rămâne, iar asta e o parte din motivul pentru care oamenii aleg buchetele cu personaje pentru momentele importante. După ce florile se usucă, obiectul care declanșează amintirea e tot acolo.

Merge un buchet cu Stitch și pentru un bărbat

Merge, și se întâmplă mai des decât s-ar crede. Aranjamentul se schimbă puțin, cu o paletă mai sobră, verde, alb și eucalipt, și cu un ambalaj mai simplu. Personajul rămâne același, iar semnificația nu ține de gen.

Citeste in continuare

Eveniment

Cum alegi un buchet de trandafiri de săpun pentru cineva sensibil la mirosuri?

Publicat

acum 3 luni

iunie 5, 2026

Teodora Savu

Cum alegi un buchet de trandafiri de săpun pentru cineva sensibil la mirosuri

Am o prietenă care nu poate intra într-o florărie fără să-i pornească durerea de cap în câteva minute. Nu e mofturoasă, e pur și simplu sensibilă la mirosuri, iar buchetele proaspete, oricât de frumoase ar fi, o transformă într-o persoană care caută disperată ieșirea.

Așa că, atunci când a împlinit treizeci de ani, m-am trezit în fața unei dileme pe care mulți dintre noi o cunoaștem. Vrei să oferi flori, pentru că flori se oferă, dar știi că darul tău o să stea într-un colț cu geamul deschis și o privire vinovată din partea ei. Atunci am descoperit, ca tot omul care caută, lumea trandafirilor de săpun. Și am aflat repede că nu e chiar atât de simplu pe cât pare.

Pentru că, surpriză, trandafirii de săpun au și ei miros. Uneori destul de puternic. Iar dacă pornești de la ideea că orice floare care nu e vie e automat sigură pentru un nas delicat, riști să faci exact greșeala pe care voiai s-o eviți.

Hai să lămurim lucrurile cap-coadă, fără grabă.

Ce sunt, de fapt, trandafirii de săpun și de ce par soluția ideală

Un trandafir de săpun este exact ce sugerează numele. O floare modelată din săpun, de obicei dintr-un amestec pe bază de glicerină și uleiuri, turnat în forme care imită petală cu petală floarea adevărată. La prima vedere arată uimitor de natural. Mulți oameni îi confundă cu trandafiri uscați sau prelucrați, până când îi ating și simt textura ușor ceroasă, mătăsoasă, ca un săpun fin pe care nu te-ai îndura să-l folosești.

Atracția lor e evidentă. Nu se ofilesc. Nu cer apă. Nu lasă polen pe masă și nu atrag insecte. Pentru cineva care nu suportă florile vii tocmai din cauza mirosului intens, ideea unei flori care arată identic, dar care nu emană acel parfum copleșitor, sună a rezolvare perfectă. Și de multe ori chiar este. Doar că trebuie să știi ce cauți.

Aici apare prima neînțelegere. Lumea presupune că un trandafir de săpun e neutru olfactiv pentru că nu e o plantă. Adevărul e mai nuanțat. Săpunul, prin natura lui, este aproape întotdeauna parfumat. Producătorii adaugă esențe pentru ca produsul să miroasă plăcut, exact așa cum miroase un săpun obișnuit de baie. Iar un buchet întreg de astfel de flori, strâns într-o cutie închisă, poate concentra parfumul până la un nivel care, pentru o persoană sensibilă, devine la fel de deranjant ca un buchet de crini proaspeți.

Mirosul ascuns din spatele petalelor

Mi-aduc aminte că am deschis primul buchet de săpun pe care l-am comandat și m-a lovit un val dulceag, ca de cosmetice ieftine. Mie nu mi-a displăcut. Dar mi-am dat seama imediat că prietena mea ar fi fugit din cameră.

Intensitatea mirosului depinde de câțiva factori pe care merită să-i ai în minte înainte să comanzi. Cantitatea de esență adăugată în compoziție variază enorm de la un producător la altul. Un atelier care lucrează ieftin și rapid pune adesea parfum mult, pentru că esențele tari maschează calitatea mai slabă a materialului. Un atelier care lucrează cu grijă folosește parfumuri discrete, uneori aproape imperceptibile, sau chiar variante fără esență deloc.

Apoi e chestiunea volumului. Un singur trandafir miroase abia simțit. Un buchet de cincizeci miroase de zece ori mai tare, pur și simplu pentru că ai de zece ori mai mult material care eliberează parfum în aer. Logica e banală, dar oamenii o uită constant când se îndrăgostesc de un aranjament generos și uită că acel aranjament generos înseamnă și o cantitate generoasă de miros.

Și mai e ambalajul. Cutiile sigilate, ferecate cu capac și panglică, țin parfumul captiv. Când le deschizi, primești totul deodată, ca atunci când desfaci un borcan de cafea. Buchetele lăsate să respire, înfășurate lejer în hârtie, pierd din intensitate în câteva zile și devin mult mai blânde.

Cum recunoști un buchet potrivit pentru un nas sensibil

Acum partea practică, cea pentru care probabil ai ajuns aici.

Întreabă direct despre parfum, nu te baza pe presupuneri

Cel mai simplu lucru, și totodată cel mai des ignorat, este să întrebi. Sună banal, știu. Dar majoritatea oamenilor comandă online, văd o poză frumoasă, dau click și speră că totul va fi bine. Când darul e pentru cineva sensibil la mirosuri, merită să scrii un mesaj scurt vânzătorului și să întrebi cât de parfumate sunt florile. Un atelier serios îți va răspunde sincer. Unii oferă chiar variante slab parfumate sau complet neutre, la cerere, dacă li se spune din timp.

Am observat că reacția vânzătorului la o astfel de întrebare spune multe. Dacă te asigură vag că nu miroase deloc, fără detalii, fii precaut. Dacă îți explică din ce e făcut săpunul, ce esențe folosește și cum poți reduce parfumul lăsând buchetul la aerisit câteva zile, ai dat peste cineva care chiar își cunoaște produsul.

Calitatea materialului schimbă totul

Pare contraintuitiv, dar un buchet mai scump e adesea o alegere mai sigură pentru cineva sensibil. Motivul ține de chimie, nu de snobism. Săpunurile de calitate, pe bază de glicerină pură și uleiuri bune, nu au nevoie de parfum agresiv ca să miroasă acceptabil. Au un miros propriu, fin, ușor de tolerat. Compozițiile ieftine, în schimb, conțin adesea ingrediente sintetice care, lăsate așa, ar mirosi neplăcut, deci se acoperă cu esențe tari și dulci.

Petala unui trandafir de calitate e fermă, dar mătăsoasă, cu margini bine definite. Cea ieftină se simte spongioasă, uneori lipicioasă, iar mirosul ei tinde să fie acel parfum penetrant pe care îl asociem cu detergenții. Dacă ai ocazia să atingi și să miroși un exemplar înainte de comandă, fă-o. Diferența e clară din prima.

Mărimea contează mai mult decât crezi

Există o tentație firească de a oferi cât mai mult. Cu cât buchetul e mai bogat, cu atât pare gestul mai grandios. Numai că, pentru o persoană cu nasul fin, un aranjament uriaș poate fi exact ce nu trebuie. Mai multe flori înseamnă mai mult parfum concentrat într-un spațiu mic.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunți la grandoare. Aranjamentele spectaculoase, cum sunt cele de tipul 101 trandafiri de sapun, rămân o declarație vizuală extraordinară pentru aniversări sau momente cu adevărat importante, mai ales dacă ținta cadoului are toleranță la mirosuri delicate. Pentru cineva foarte sensibil însă, un buchet mediu, de cincisprezece sau douăzeci de fire, dintr-un material bun și slab parfumat, va fi mai degrabă o bucurie decât o povară. Citește persoana, nu doar ocazia.

Unde va sta buchetul după ce îl primește

Un detaliu la care rar se gândește cineva. Florile de săpun stau ani de zile, spre deosebire de cele vii. Asta înseamnă că mirosul, oricât de slab, va fi prezent constant în spațiul unde e expus buchetul.

Dacă persoana sensibilă urmează să țină aranjamentul în dormitor sau într-o cameră mică, fără ferestre, chiar și un parfum discret poate deveni obositor în timp. Într-un living spațios, bine aerisit, același buchet trece complet neobservat. Merită să te gândești la asta înainte, fiindcă un cadou frumos care ajunge ascuns într-un dulap din cauza mirosului nu prea își atinge scopul.

Un truc simplu pe care l-am învățat de la o vânzătoare cu experiență. Lasă buchetul desfăcut, la aer, două sau trei zile înainte de a-l oferi. Parfumul se domolește vizibil, iar floarea își păstrează aspectul intact. Practic, oferi un buchet care a apucat deja să respire.

De ce contează cui îi comanzi, nu doar ce comanzi

Toate sfaturile de mai sus depind, până la urmă, de un singur lucru. De atelierul care ți le face. Poți avea toate intențiile bune din lume, dar dacă produsul vine dintr-un loc unde calitatea e o loterie, rămâi la mila norocului.

Aici intervine relația dintre client și producător, ceva ce piața românească a început abia recent să trateze cu seriozitate. Atelierul cu Daruri, fondat în 2024, este un brand românesc de cadouri personalizate și buchete de flori, gândit în special pentru tineri, cu accent pe calitate și pe un proces de comandă exclusiv, simplu și orientat către client, de la selecție și mesajul scris pe panglică, până la livrare.

Tocmai genul acela de abordare în care poți cere o variantă mai puțin parfumată, poți spune că darul e pentru o persoană sensibilă și poți avea încrederea că cineva chiar te ascultă. Pentru cazurile delicate, cum e cel cu prietena mea, contează enorm să poți vorbi cu un om, nu doar să apeși un buton.

Personalizarea ajută și ea aici, fiindcă atunci când mesajul de pe panglică e gândit special pentru cel care primește, buchetul capătă o greutate emoțională care depășește cu mult discuția despre parfum. Devine un gest, nu un obiect.

Câteva greșeli pe care le văd repetate și cum le ocolești

Cea mai frecventă e graba. Lumea comandă cu o zi înainte, primește buchetul sigilat, îl oferă pe loc, iar mirosul concentrat din cutie dă peste cap toată surpriza. Lasă-ți timp, comandă cu câteva zile mai devreme, deschide și aerisește.

A doua greșeală e să confunzi absența florilor vii cu absența mirosului. Ți-am spus, săpunul miroase. Dacă pornești de la premisa corectă, eviți dezamăgirea.

A treia, și poate cea mai umană, e să cumperi ce ți-ar plăcea ție, nu ce i-ar conveni celuilalt. Mie îmi plac mirosurile dulci și intense. Prietenei mele i se face rău de la ele. Cadoul bun e cel care ține cont de nasul celui care îl primește, nu de al tău.

Iar dacă ai dubii, întreabă persoana direct, chiar cu riscul de a strica surpriza puțin. O întrebare aparent banală, ceva de genul te deranjează mirosurile florale, poate salva un cadou întreg. Mai bine o mică nelămurire decât un buchet care ajunge la fereastra deschisă.

Floarea care nu se ofilește, dar care merită aleasă cu grijă

Frumusețea trandafirilor de săpun stă în faptul că rămân acolo, lângă tine, luni și ani de-a rândul, ca o amintire palpabilă a unui moment. Tocmai de asta alegerea lor pentru cineva sensibil la mirosuri cere puțin mai multă atenție decât o comandă obișnuită. Nu e vorba de complicații inutile, ci de grijă față de confortul celui drag.

Alege material bun, întreabă despre parfum, gândește-te la dimensiune și la locul unde va sta, lasă buchetul să respire înainte și, mai presus de toate, comandă de la cineva care răspunde la întrebări și înțelege ce ceri. Fă asta și vei oferi exact ce ți-ai dorit de la început. Un dar frumos, care stârnește bucurie, nu dureri de cap.

Citeste in continuare

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Publicat

acum 6 luni

februarie 11, 2026

native

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.

Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS

Producător: Claudiu Boboc

Producător executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA

Realizat cu sprijinul:

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Citeste in continuare

Evenimentacum 7 ani

MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33, Liviu Bigan si MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (II)