Cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, TikTok lansează un efect AR disponibil în aplicație, care să aducă împreună iubitorii de carte prin conversațiile despre literatură

București, 23 Aprilie 2024 – #BookTok este una dintre cele mai înfloritoare comunități de pe TikTok și aduce împreună creatori, autori și iubitori de lectură din toată lumea, oameni care împărtășesc aceeași pasiune pentru cărți și literatură.

TikTok explorează noi modalități prin care comunitatea de pe #BookTok să se dezvolte, să poată crea și învăța. Astfel, pentru a sărbători Ziua Internațională a Cărții, platforma anunță un nou efect destinat iubitorilor de cărți, prin care aceștia sunt încurajați să își împărtășească experiențele și cărțile preferate. Acesta vine în întâmpinarea parteneriatului cu Cărturești, cel mai mare lanț de librării din țară, colaborare care urmărește să stimuleze dragostea pentru literatură și să conecteze comunitatea pasionaților de literatură.

Pentru a marca această zi specială, TikTok introduce un efect AR special disponibil în aplicație, care celebrează literatura și încurajează conversațiile în rândul comunității iubitorilor de cărți din România și nu numai. Acest efect îi va transpune pe utilizatori într-o experiență dinamică, unde sunt invitați să împărtășească gânduri și idei despre cărțile, autorii și personajele lor preferate. De la cărțile pe care le recitesc cel puțin o dată pe an, la cărțile pe care le iau în călătorii sau cele care i-au ajutat să înțeleagă mai bine ce înseamnă să fii adult, efectul va servi drept catalizator pentru stimularea discuțiilor. TikTok își propune să cultive un spațiu online vibrant și sigur, în care creativitatea prosperă și puterea povestirii înflorește, utilizatorii fiind astfel încurajați să se lase inspirați de pasiunea lor pentru literatură.

„Suntem impresionați și fericiți că există comunități online precum BookTok, care au un impact semnificativ în consolidarea unor obiceiuri sănătoase. #BookTok a adus împreună iubitorii de carte în moduri în care nu ne-am fi așteptat, în timp ce și-a pus amprenta asupra culturii, în afara platformei. Așteptăm cu nerăbdare să vedem cum iubitorii de carte din comunitatea românească vor fi inspirați să transmită mai departe gânduri și experiențe pe TikTok”, a spus Jakub Olek, Head of Public Policy and Government Relations pentru Europa Centrală și de Est la TikTok.

TikTok colaborează cu Cărturești pentru a celebra Ziua Internațională a Cărții printr-o activare unică în librărie, cu o surpriză care să aducă împreună pasionații de literatură, atât pe platformă, cât și în afara acesteia.

Astfel, pe 23 aprilie, iubitorii de carte sunt invitați să participe la un eveniment de speed dating concentrat pe cărțile preferate, la cafeneaua din Cărturești Carusel, o ocazie perfectă care să dea naștere unor discuții dedicate literaturii și să îi aducă mai aproape de pasionații de lectură de BookTokerii lor preferați, cum ar fi @booksstopia, @nostalgic.fairytale, @tori.stroe, @marybooks222 și autoarea contemporană Laura Ionescu @luluts404.

Cu această ocazie specială, pasionații de carte din comunitatea #BookTok vor avea ocazia să participe la o întâlnire cu creatorul lor BookTok favorit și să discute despre cărțile care au jucat un rol important în dezvoltarea lor. Pentru a facilita discuțiile, oamenii sunt încurajați să-și aducă cartea preferată, iar un joc de cărți bazat pe întrebările despre literatură din efectul BookTok va fi disponibil la fiecare sesiune de speed dating. Pasionații de carte au fost selectați pe baza unui mecanism de înscriere publicat pe profilurile creatoarelor.

„Comunitatea BookTok este o comunitate vibrantă și dinamică de cititori pasionați care își împărtășesc dragostea pentru cărți și literatură pe TikTok. Prin intermediul BookTok, cărțile devin mai accesibile și mai relevante pentru o nouă generație de cititori, consolidând astfel importanța și impactul cărților în societatea modernă. Sperăm ca această întâlnire între cititori și creatorii lor preferați de conținut să încurajeze și mai mult dragostea pentru lectură și popularizarea acesteia printre tineri. Ne bucurăm să putem fi gazde ale acestui eveniment și să sărbătorim cărțile alături de cei care le scriu, le citesc și le îndrăgesc”, a adăugat Roxana Tomai, PR & Social Media, Cărturești.

Cu peste 31 de milioane de postări la nivel global, #BookTok este una dintre cele mai înfloritoare comunități de pe TikTok, inspirând cititorii din întreaga lume prin conținut captivant, de la recenzii de cărți la sfaturi de scris. Activitățile recente ale comunității, cum ar fi provocarea #HerStory, arată impactul autoarelor și personajelor feminine în literatura contemporană.

Alăturați-vă TikTok și Cărturești pentru a sărbători Ziua Internațională a Cărții, dar și pentru a intra în legătură cu alți pasionați de literatură din comunitatea #BookTok.

Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România și-a propus să identifice atitudinile și comportamentele românilor cu privire la subiectul reducerii risipei alimentare.

• 85% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic/aproape zilnic.
• 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de  mâncare aruncată la gunoi.
• 59% dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături.
• Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauza achiziționării excesive de produse (57% vs. 47% total eșantion).

Într-o săptămână obișnuită, românii aleg să consume mâncare gătită acasă în aproximativ 7.5 din 10 ocazii de luat masa.

Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România, 47% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic.

Referitor la obiceiurile alimentare, majoritatea românilor consumă mâncare gătită acasă (7.5 din 10 mese). Totuși, tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani adoptă această practică într-o măsură semnificativ mai mică, consumând în medie 6.5 mese preparate acasă din totalul de 10. Această discrepanță sugerează o deschidere către alternative de consum care să fie mai eficiente în ceea ce privește gestionarea timpului, reprezentanții acestei generații fiind recunoscuți pentru ritmul lor de viață activ.

În aceeași ordine de idei, comanda de mânacare la domiciliu este cel mai des utilizată de respondenții între 18-24 ani (aproape 1 din 5 mese), iar luarea mesei la restaurant are incidența cea mai mare în cazul celor între 25-34 ani (1.7 din 10 mese).

Eforturi pentru reducerea risipei alimentare în rândul românilor. 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de  mâncare aruncată la gunoi

Principalele categorii de produse aruncate la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%). În rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, risipa mâncărurilor gătite este menționată într-o proporție mai mare (65%), în timp ce bărbații au tendința să arunce mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).

Îndreptându-ne atenția către cauzele risipei alimentare, cei mai mulți dintre români indică achiziționarea excesivă de produse și expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum și gătitul în exces (38%). Tinerii între 25 și 34 de ani sunt mai înclinați să cumpere în exces (56%) și să gătească mai mult decât pot consuma (49%), aceste comportamente reflectând o tendință semnificativ mai mare către consumerism în stilul de viață al tinerilor.

În comportamentul românilor poate fi observată și conștientizarea crescută a importanței gestionării eficiente a alimentelor, principalele măsuri luate în considerare de aceștia pentru a reduce risipa alimentară fiind depozitarea și congelarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi perioada în care pot fi consumate (73%), evaluarea corectă a porțiilor de mâncare necesare pentru a găti doar cât este nevoie (71%), pregătirea unei liste de cumpăraturi care să fie respectată (71%) și achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).

Femeile sunt mai deschise decât bărbații să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare, având în vedere că acestea sunt cele care au o implicare mai mare în gestionarea alimentelor și a gospodăriei. Dacă analizăm segmentele de vârstă, se poate observa că persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%).

„Rezultatele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare în rândul românilor cu privire la nevoia de a reduce risipa alimentară, motivațiile putând fi influențate atât de considerente financiare, cât și de aspecte ce țin de responsabilitatea față de protejarea mediului înconjurător. Observăm că majoritatea românilor sunt deschiși să adopte strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi și să își adapteze comportamentele în acest sens. Astfel că, este esențială educarea și spijinirea consumatorilor în adoptarea unor comportamente responsabile, în vederea diminuării risipei alimentare” a menționat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research

6 din 10 români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături

71% dintre cei intervievați consideră că pierd sub 50 RON într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 ani (89%),  în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 RON, în special tinerii între 18-34 ani (32%).

În ceea ce privește planificarea mesei de Paște, majoritatea românilor (79%) vor păstra tradiția luând masa acasă și consumând mâncare pregătită în propria locuință. De asemenea, 3 din 4 respondenți apreciază că proporția de alimente pe care o vor arunca la gunoi, raportându-se la cantitatea totală de alimente din gospodărie în perioada sărbătorilor de Paște este de aproximativ 10%.

„Ne angajăm să continuăm să educăm și să sprijinim consumatorii în adoptarea unor comportamente responsabile și sustenabile. Mai mult decât atât, ne propunem să intensificăm eforturile pentru reducerea risipei alimentare și să colaborăm strâns cu partenerii și comunitatea pentru a promova practici alimentare mult mai responsabile și durabile. Credem că numai prin inițiative și colaborare activă, suntem convinși că putem contribui la construirea unui viitor mai sustenabil pentru toți„, a spus Elena Pap, CEO Up România.

Conform datelor studiului, se observă că există o tendință semnificativă în rândul românilor de a cumpăra mai mult dacă le este foame când merg la cumpărături. Mai exact, 6 din 10 respondenți declară că, în astfel de situații, achiziționează mai multe produse. Acest comportament se traduce într-o creștere a achizițiilor cu până la 10% pentru 51% dintre respondenți, sau între 10%-30% pentru 41% dintre aceștia.

Referitor la comportamentul responsabil la cumpărături, 57% dintre cei intervievați declară că și-ar dori să existe o zonă cu produse la preț special pe care să le cumpere și să le consume imediat, în special cei intre 35 si 44 de ani (65%), iar 53% dintre respondenți și-ar dori să aibă cât mai multe opțiuni de a cumpăra vrac sau la bucată.

În plus, se remarcă faptul că 9 din 10 români au obiceiul de a verifica termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani adoptând acest obicei într-o mai mică măsură (77%). De asemenea, 86% dintre cei care verifică termenul de valabilitate al produselor afirmă că fac acest lucru de cele mai multe ori sau chiar întotdeauna.

În contextul comportamentului responsabil al românilor în momentele când aleg să mergă la restaurant, se evidențiază faptul că aceștia ar fi mai predispuși să acționeze responsabil dacă ar fi informați și susținuți în a lua mâncarea neconsumată la pachet (61%) și dacă ar avea posibilitatea de a alege între două tipuri de porții, medii și mari (50%).

Generația Z (18-24 ani), lider în risipa alimentară

Conform datelor studiului, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) sunt mai predispuși să risipească alimente. Mai mult de o treime dintre aceștia declară că pierd între 51-100 lei într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare (36% Generația Z vs. 19% total eșantion), în timp ce majoritatea românilor pierd sub 50 lei (71% total eșantion vs. 51% Generația Z).

Privind cauzele risipei alimentare, tinerii între 18-24 ani menționează în mai mare măsură că le lipsesc informații cu privire la măsurile anti-risipă (19% vs. 10% total eșantion) și că obișnuiesc să cumpere mai multe produse decat cele necesare (57% vs. 47% total eșantion). La o privire mai atentă, putem observa că cel mai adesea aceștia aruncă la gunoi produsele lactate (43% vs. 16% total eșantion) și produsele din carne (23% vs. 10% total eșantion).

De asemenea, reprezentanții Generației Z sunt mai puțin deschiși să adopte diferite măsuri de reducere a risipei alimentare, precum achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (51%  Generația Z vs. 65% total eșantion).

București, 15 aprilie 2023 – Agenția de creație DDB România anunță semnarea primei campanii de imagine a Grupului Public Power Corporation (PPC) pe plan local, în contextul preluării business-ului Enel în România și rebrandingului acestor companii prezente în România.

În octombrie 2023, Grupul PPC – lider regional in domeniul energiei în sud-estul Europei și una dintre cele mai dinamice companii regionale de energie – fondat în 1950 și listat la Bursa de Valori din Atena, a anunțat achiziția business-ului Enel în Romania. Finalizarea acestei tranzacții a reprezentat un eveniment de referință pentru strategia de creștere a PPC, prin achiziționarea unui portofoliu semnificativ de proiecte regenerabile (deopotrivă finalizate și în curs de dezvoltare), dar și a operațiunilor de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și a celor de servicii energetice avansate și de mobilitate electrică.

Campania de imagine, semnată de agenția DDB România, aduce în prim-plan libertatea clienților de a-și dezvolta propriile viziuni, obiceiuri și dorințe privind utilizarea energiei furnizate de companiile Grupului PPC. Spoturile acestei campanii prezintă o serie de povești diferite ce au ca numitor comun diversitatea modurilor în care protagoniștii aleg să utilizeze serviciile și produsele PPC.

„În provocarea lansată, am avut în vedere să poziționăm PPC ca pe un challenger de status-quo pe piața locală de energie, dar și de brand care iese din tipare și privește spre viitor și nevoile reale ale oamenilor. Astfel, ne-am propus să dezvoltăm o platformă creativă, care să aducă la viață această poziționare într-un mod sincer și responsabil, în acord cu ceea ce consumatorii de astăzi așteaptă de la compania lor de energie, punând accent pe libertatea de a ne crea propriile reguli și de a ne exprima personalitatea”, punctează Roxana Țâmpău, Managing Director DDB România, agenție care semnează campania de rebranding.

„În doar patru luni, echipa noastră și partenerii creativi au transformat o idee îndrăzneață în realitate, prin lansarea campaniei ‘Energie pentru orice’. Acest efort comun a demonstrat angajamentul profund și munca asiduă a colegilor noștri, consolidându-ne promisiunea de a fi alături de clienții noștri într-un mod autentic. Acest rebranding nu este doar o schimbare de imagine, ci o reflexie a dorinței noastre de a le da clienților energia și susținerea de a-și trăi viața așa cum le este mai bine, marcând un pas important spre viitorul pe care îl construim împreună”, declară Oana Gherasim, Director de Comunicare al companiilor PPC în România.

„În pregătirea terenului noii platforme de comunicare, am decis să pornim de la voci autentice: de la oameni. Drept urmare, am pornit în demersul strategic de la un research, curioși să aflăm felul în care energia le influențează viața. Printre răspunsurile primite s-a remarcat o idee: simplă, dar profundă, care emană emoție și capacitatea de a vibra pentru oameni diferiți. Și anume, că energia este un element esențial, iar noi ne dorim ca ea să ne susțină propriul joc, ca o mână invizibilă, pentru a continua să ne trăim viața, oricare ar fi ea”, adaugă Luciana Cucoanes, Head of Strategy DDB România.

Așa s-au născut platforma de comunicare și sloganul campaniei: ”Energie pentru orice”. PPC devine, astfel, un observator atent, care respectă intimitatea și deciziile consumatorilor săi, gata să intervină atunci când i se solicită sau când este nevoie, de exemplu, în tranziția mai rapidă către energia verde.

„Într-o categorie în care multe branduri își asumă diferite roluri de experți și sfătuiesc oamenii referitor la cum să folosească energia, noi am simțit că oamenii nu au nevoie de încă o astfel de abordare. Ei vor doar să știe că furnizorul lor de energie îi susține în orice demers și activitate, oricât de atipică ar părea ea. Așa că am construit o campanie jucăușă, în care am plasat PPC într-un rol de observator care nu se întreabă ce faci cu energia pe care ți-o furnizează, ilustrând astfel atât varietatea gamei de produse și servicii PPC, axate spre energie sustenabilă, cât și diversitatea naturii umane. Pentru că ceea ce consumatorii își doresc, de fapt, este o continuitate și o facilitare în derularea neîntreruptă a vieții lor cotidiene, dar și a vieții planetei”, susține Roxana Niță, Creative Director al DDB România.

Sloganul campaniei transmite ideea că fiecare client PPC găsește soluțiile potrivite pentru stilul de trai, necesitățile sau dorințele sale, indiferent de alegerile făcute. Sloganul sintetizează energia ca fiind o alegere personală, transformând Grupul PPC într-un partener viabil, pe termen lung, îndeosebi prin prisma soluțiilor de energie regenerabilă pe care le furnizează.

Perioadă de derulare a campaniei: 10 aprilie – 30 mai 2024

Medii și canale de comunicare: TV, digital / Social Media, outdoor, radio, magazine, drop mailing, proiecte speciale

Campania “Energie pentru orice” a fost realizată prin efortul comun al următoarelor echipe:

Echipă DDB România

Roxana Memetea – Managing Partner

Luciana Cucoanes – Head of Strategy

Roxana Niță – Executive Creative Director

Roxana Țâmpău – Managing Director

Ana Tanasa – Senior Art Director

Maria Matei – Senior Copywriter

Liviu Antonescu – Senior Designer

Alexandru Matei – Senior Print Producer

Marian Mihăilescu – Senior DTP

Andreea Matei – Account Director

Echipă PPC

Oana Gherasim – Communications Director

Eleodor Ghenoiu – Head of Brand, Advertising and Content Management

Ioana Stirbulescu- Burlacu – Advertising, Brand Strategy and Content Management Coordinator

Alina Boca – Advertising, Brand Strategy and Content Management Specialist

Alexandru Murărescu – Advertising, Brand Strategy and Content Management Specialist

Echipă Media Investment:

Crina Bibicu – Media Director

Carla Nicu – Senior Media Executive

Marius Zaharescu – Media Manager

Alexandra Enea – Digital Media Director

Dana Pupu – Digital Media Manager

Ana Mocanu – Digital Media Planner

Andrei Kiss – Digital Media Specialist

Casă de producție: Multimedia Est

Regizor: Bogdan Moldoveanu (Hypno)

DOP: Alexandru Dorobanțu (ATE)

Producător: Dragoș Potop

Fotograf: Ionuț Macri

Despre PPC

PPC este cea mai importantă companie de utilități electrice din Europa de Sud-Est, cu activități în domeniul producerii, distribuției, operării rețelei și vânzării de produse și servicii energetice avansate în Grecia, România și Macedonia de Nord. PPC are o capacitate totală instalată de 10,7 GW, constând în instalații termale, hidro și surse de energie regenerabilă cu o producție anuală totală de peste 20TWh, în timp ce în rețele, baza totală de active reglementate se ridică la aproximativ 4,3 miliarde de euro. Grupul PPC este principalul furnizor de energie electrică din Grecia și România, deservind 8,7 milioane de clienți în total, oferindu-le peste 35TWh de energie și o gamă largă de produse și servicii energetice. Compania a fost fondată în 1950 și este listată la Bursa din Atena din 2001. În România, companiile din grupul PPC deservesc 3,1 milioane de clienţi pe segmentele de furnizare şi distribuţie, iar divizia de producție a energiei din surse regenerabile deține o capacitate instalată de aproape 600 MW în 13 parcuri eoliene și fotovoltaice, ceea ce reprezintă 2% din producția de energie electrică a României.