Mai toate femeile care fac o mamografie de screening pleacă acasă cu o singură întrebare în minte. E bine sau nu e bine. Iar atunci când rezultatul soseste, marcat cu acel BI-RADS 0, primul gând este aproape întotdeauna o ușoară panică. Litera și cifra par seci, fără explicații, iar mintea o ia razna în două secunde.

BI-RADS 0 nu este un diagnostic, nici măcar pe departe. Este un fel de pauză tehnică din partea radiologului, un mesaj transmis politicos care spune că imaginile actuale nu sunt suficient de clare pentru a decide în siguranță. Atât. Iar acest lucru se întâmplă mai des decât crezi.

Problema este că, pentru pacientă, această pauză se poate transforma în zile întregi de îngrijorare. Și nu ar trebui. Pentru că, în spatele acestei categorii, se află un proces foarte bine pus la punct, cu pași clari, care duce, în marea majoritate a cazurilor, la un rezultat liniștitor.

Articolul de față încearcă să răspundă, pe îndelete, la întrebările pe care le-ai avea dacă ai sta la o cafea cu un radiolog care are timp să-ți explice totul. Vom vorbi despre ce înseamnă scala BI-RADS, de ce a fost creată, de ce ajunge cineva în categoria 0 și ce se întâmplă mai departe. Și, mai ales, cum gestionezi perioada de așteptare fără să-ți pierzi mințile.

Sistemul BI-RADS pe scurt, pentru oricine se uită prima oară

Acronimul vine din engleză, de la Breast Imaging Reporting and Data System. A fost dezvoltat de Colegiul American de Radiologie în anii nouăzeci, pentru un motiv foarte concret. Înainte, fiecare radiolog scria rapoarte după capul lui, iar pacienții ajungeau să compare două rezultate care păreau să spună lucruri complet diferite, deși descriau cam același lucru. Era un haos.

Sistemul BI-RADS a venit cu un limbaj comun. Un fel de cod cu zero ambiguități, prin care un radiolog din Cluj, unul din Berlin și unul din Houston să poată vorbi despre același sân și să fie pe aceeași lungime de undă. Asta a schimbat fundamental îngrijirea sănătății sânilor în întreaga lume.

De unde a apărut clasificarea și de ce o folosim astăzi

Prima ediție a manualului BI-RADS a apărut în 1993 și acoperea exclusiv mamografia. De atunci, a fost extinsă și pentru ecografie mamară, pentru RMN și pentru tomosinteză. Astăzi, este standardul global de comunicare în imagistică senologică, recunoscut și folosit de aproape orice clinică serioasă.

Frumusețea sistemului stă în faptul că nu lasă loc de interpretare emoțională. O categorie BI-RADS spune ce trebuie făcut mai departe, cum să se urmărească o leziune, cum se documentează în timp. Nu este o sentință, este o hartă rutieră pentru următoarele decizii medicale. Iar pacienta, dacă vrea să înțeleagă rapid unde se află, are nevoie doar de o privire scurtă pe scală.

Cum se citesc categoriile de la 0 la 6

Scala merge de la zero la șase, iar fiecare cifră are o semnificație clinică precisă. Categoria 1 înseamnă rezultat negativ, sâni normali, fără modificări vizibile. Categoria 2 indică o constatare benignă, ceva ce nu este normal anatomic, dar este sigur că nu este malign, cum ar fi un chist simplu sau o calcificare clar benignă.

Categoria 3 ridică un mic semnal galben, un aspect probabil benign care merită urmărit. Categoria 4 deja sugerează o suspiciune, împărțită pe subcategorii 4A, 4B și 4C, în funcție de cât de înalt este riscul estimat. Categoria 5 este înalt sugestivă pentru malignitate, iar 6 este rezervată pentru leziunile deja diagnosticate prin biopsie.

Categoria 0 este, oarecum, mai aparte de toate celelalte. Nu spune nimic despre risc, ci doar despre faptul că evaluarea nu este completă. Este singura categorie care nu este o concluzie, ci o cerere de informații suplimentare. Asta o face, de fapt, mai puțin alarmantă decât pare la prima vedere.

Ce comunică, de fapt, un rezultat BI-RADS 0

Dacă ar fi să traducem categoria 0 într-o frază prietenoasă, ar suna cam așa. Radiologul a văzut ceva care nu poate fi clasificat doar cu imaginile actuale și are nevoie de o privire mai atentă. Atât. Restul depinde de ce a observat și de tipul de investigație suplimentară pe care o cere.

Asta nu înseamnă că a găsit o tumoră. Nu înseamnă nici că suspectează cancer. Înseamnă doar că vrea să fie sigur înainte de a încadra ferm rezultatul. Este, în mod paradoxal, semnul unei medicine prudente și responsabile, nu al unui dezastru iminent.

Diferența între o evaluare incompletă și un diagnostic îngrijorător

Trebuie să separăm două lucruri care, în mintea unei paciente speriate, se amestecă foarte ușor. O evaluare incompletă nu este o evaluare îngrijorătoare. Un radiolog poate cere completări exact pentru a evita o interpretare greșită într-o direcție sau alta.

Practic, BI-RADS 0 este un fel de timeout medical. Imaginează-ți un arbitru care oprește meciul pentru câteva minute, până cere o reluare video. Nu schimbă scorul, doar verifică ce a văzut. La fel face și radiologul, doar că în loc de reluare video cere o ecografie sau o mamografie diagnostică suplimentară.

Motivele tehnice care duc la această categorie

Sunt câteva situații concrete în care un radiolog pune BI-RADS 0. Una dintre cele mai frecvente este țesutul mamar dens, care poate masca anumite aspecte și care, pe mamografie, apare alb, suprapus peste eventuale leziuni care sunt și ele tot albe. Pur și simplu, contrastul nu este suficient pentru o concluzie sigură.

Apoi, mai apar suprapunerile de structuri pe o singură incidență, posibile artefacte de la mișcare, comprimarea insuficientă a sânului în momentul examinării, sau pur și simplu o zonă cu un aspect ambiguu care merită clarificată. Uneori, lipsa unei mamografii anterioare cu care să se compare este suficientă pentru a justifica această categorie.

Sunt și cazuri în care radiologul vede o opacitate, o asimetrie subtilă sau o microcalcificare izolată și vrea o evaluare suplimentară prin compresie focalizată, magnificare sau ecografie. Nimic mai mult, în cele mai multe situații.

Cum reacționăm corect când vedem BI-RADS 0 pe raport

Prima reacție, omenească, este să cauți pe Google. Nu spun să te abții complet, ar fi imposibil, dar fii foarte selectivă cu sursele pe care le citești. Forumurile și grupurile de Facebook nu sunt locul potrivit pentru a-ți forma o opinie despre propria sănătate.

Citește, în schimb, materialele publicate de societățile profesionale, de spitale universitare sau de clinici cu reputație solidă. Diferența între o sursă bună și una proastă se simte din primele rânduri. O sursă bună îți spune ce să faci, nu te face să te simți condamnată.

Primele zile după rezultat și ce alegeri merită făcute

În primele 24 până la 48 de ore după primirea raportului, cel mai bun lucru este să iei legătura cu medicul care a indicat investigația. Acesta îți poate explica, în câteva minute, ce înseamnă rezultatul concret pentru tine, ce a observat radiologul și care este pasul următor.

Dacă ai posibilitatea, programează rapid investigația de completare. Cu cât trece mai puțin timp până la clarificare, cu atât mai bine pentru sănătatea ta mentală. Aproape toate cazurile se rezolvă într-o singură vizită suplimentară, iar lipsa de informație este, de departe, partea cea mai obositoare.

Ce întrebări să pui radiologului sau medicului tău

Sunt câteva întrebări care merită puse, fără rușine, în consultația de discutare a rezultatului. Întreabă exact ce a determinat încadrarea în categoria 0, dacă este vorba de țesut dens, de o opacitate punctuală sau de altă cauză. Întreabă ce investigație suplimentară recomandă și de ce.

Mai întreabă, cu calm, dacă există vreun motiv să te grăbești cu următorul pas sau dacă poți să-l programezi în câteva săptămâni, fără probleme. Răspunsurile concrete sunt mult mai liniștitoare decât așteptarea în necunoscut. Iar un medic bun va răspunde cu plăcere la toate aceste întrebări, fără să facă pe grăbitul.

Investigațiile care vin după un BI-RADS 0

După un rezultat de tip 0, urmează ceea ce se numește investigație imagistică suplimentară sau, în jargon, completări. Tipul exact al completărilor depinde de ce a sesizat radiologul și de cât de denși sunt sânii tăi. Există un protocol clar, nu se improvizează nimic.

În majoritatea covârșitoare a situațiilor, completarea înseamnă incidențe mamografice suplimentare, ecografie mamară sau, mai rar, RMN. Niciodată nu se sare direct la biopsie după un BI-RADS 0. Dacă cineva îți sugerează asta fără să fi făcut completările, cere o a doua opinie.

Mamografia de completare și incidențele suplimentare

Cea mai folosita completare este mamografia diagnostica, diferita de cea de screening. Aceasta include incidente focalizate, magnificare in zona suspecta, eventual compresie tintita. Practic, radiologul cere clisee care sa arate exact zona care a creat dubii pe imaginea initiala. O mamografie 2D clinica efectuata cu echipament modern si interpretata de un radiolog cu experienta ofera, de regula, suficienta claritate. Multe cazuri se inchid aici, fara sa mai fie nevoie de pasi suplimentari, iar radiologul ajunge la o incadrare clara, de regula BI-RADS 1 sau 2.

Tomosinteza, sau mamografia 3D, este uneori folosită ca pas următor. Aceasta permite vizualizarea sânului în straturi subțiri, ceea ce ajută la separarea structurilor suprapuse. Pentru femeile cu țesut dens, este o alegere foarte bună, iar tot mai multe clinici din România o au în dotare.

Ecografia mamară, RMN-ul și alte completări utile

Ecografia mamară este, probabil, a doua investigație ca frecvență după mamografia diagnostică. Folosește ultrasunete și nu implică radiații. Este excelentă pentru caracterizarea unei opacități, deoarece poate distinge un chist plin cu lichid de o formațiune solidă. Multe BI-RADS 0 se rezolvă într-o singură ecografie.

RMN-ul mamar intră în discuție în cazuri mai rare, când sânul este foarte dens, când există antecedente importante în familie sau când radiologul are dubii consistente. Nu este o investigație de rutină. Implică substanță de contrast și un anumit timp în aparat, dar este extrem de sensibilă.

Mai rar, se cere o galactografie sau, în cazuri cu microcalcificări suspecte, biopsie stereotactică, dar acestea sunt scenarii mai puțin obișnuite. Cele mai multe BI-RADS 0 se închid cu mamografie diagnostică și ecografie, în aceeași zi sau în zile apropiate.

Statistici care pot calma puțin nervii pacientelor

Studiile mari, publicate pe milioane de mamografii, arată că între unu și zece la sută din mamografiile de screening primesc inițial categoria 0. Cifra exactă variază în funcție de protocolul clinicii și de populația studiată. Asta înseamnă că, dacă te-a prins acest tip de rezultat, faci parte dintr-un grup destul de mare de femei.

Vestea bună vine după. Aproximativ 95 până la 97 la sută dintre BI-RADS 0 se reîncadrează, după completări, în categoriile 1 sau 2. Adică sâni normali sau cu modificări clar benigne. Doar o mică parte ajunge la categorii care necesită urmărire mai atentă sau biopsie.

Aceste cifre sunt importante pentru că pun lucrurile în perspectivă. Statistic vorbind, șansele ca un BI-RADS 0 să se transforme într-un cancer de sân sunt foarte mici. Nu nule, evident, dar mici. Iar acest gen de informație ar trebui să fie spus în clar oricărei paciente care primește un astfel de rezultat.

Cazuri reale și particularități pe care merită să le știi

Am întâlnit, în articolele și relatările profesioniștilor din imagistică senologică, povești care ilustrează bine cât de variate sunt situațiile. O pacientă de 47 de ani primește BI-RADS 0 pentru o asimetrie focală pe sânul drept. La compresia țintită, asimetria dispare. Se dovedește a fi o suprapunere de țesut glandular. Final fericit, categoria 1.

Alt caz, o femeie de 52 de ani cu sâni denși. BI-RADS 0 pentru o opacitate slabă în cadranul supero-extern. Ecografia descoperă un chist simplu, plin cu lichid clar. Final, categoria 2, fără urmărire suplimentară. Iar exemplele de acest gen ar putea continua la nesfârșit.

Sunt și situații în care, după completări, se trece direct la categoria 4, dar acestea sunt minoritare. Important este că radiologul ia decizia în pași logici, nu sare la concluzii. Iar pacienta este, de regulă, ținută la curent cu fiecare pas al procesului.

Unele clinici au și un sistem de a chema pacienta direct la telefon, pentru a explica rezultatul, în loc să o lase doar cu raportul în mână. Este, sincer, o practică mult mai umană, care ar trebui să devină regulă, nu excepție.

Cum să gestionezi anxietatea până la rezultatul final

Așteptarea este partea cea mai grea. O știu femeile care au trecut prin asta, o știu și radiologii care le însoțesc. Nu există o rețetă magică, dar sunt câteva lucruri care funcționează pentru destul de multe persoane.

În primul rând, programează completările cât mai repede. Nu lăsa două săptămâni să treacă degeaba, dacă poți evita. Multă lume face exact opusul, amână din frică, iar frica crește. Programul mai apropiat scurtează agonia, nu o prelungește.

În al doilea rând, vorbește cu cineva. Un membru al familiei, o prietenă, eventual un psiholog dacă simți că nu te descurci. Verbalizarea îngrijorării are un efect surprinzător de bun asupra stării de spirit. Nu păstra totul în interior.

Și, dacă tot îți face plăcere să citești despre subiect, alege materiale informative serioase, nu mărturii de pe forumuri. Cunoașterea procedurii reduce, în mod real, panica. Iar somnul, mișcarea ușoară și alimentația normală fac restul.

Femeile cu sâni denși și de ce primesc mai des BI-RADS 0

Densitatea mamară este unul dintre principalii factori care duc la încadrarea inițială în categoria 0. La femeile cu sâni denși, țesutul glandular și fibros apare alb pe mamografie, iar eventualele leziuni, care sunt și ele albe, devin mai greu de detectat. Este, dacă vrei, ca și cum ai căuta un fulg de zăpadă într-un câmp înzăpezit.

Asta nu înseamnă că femeile cu sâni denși sunt în pericol. Înseamnă doar că mamografia singură nu este suficientă pentru o evaluare completă. De aceea, multe ghiduri recomandă combinația mamografie plus ecografie pentru aceste paciente, încă de la screening.

Densitatea mamară este, în sine, un factor de risc independent pentru cancerul de sân, lucru bine documentat în literatura medicală. Dar este și un factor care complică interpretarea imaginilor. Două lucruri diferite, care se cer evaluate cu atenție și fără confuzie.

Tinerele sub 40 de ani au, de regulă, sâni mai denși, iar densitatea scade pe măsură ce te apropii de menopauză. La fel, terapia hormonală de substituție poate menține densitatea mai mult timp. Detalii pe care medicul tău le ia în calcul când îți discută rezultatul.

Ce să faci ca pregătire optimă pentru investigațiile suplimentare

Înainte de mamografia diagnostică sau de ecografie, sunt câteva detalii care contează. Adu cu tine toate examinările anterioare, pe hârtie sau pe CD, mai ales cele din ultimii doi ani. Comparația cu istoricul este esențială pentru radiolog. Adesea, o aparentă schimbare nu este, de fapt, schimbare.

Evită folosirea cremelor, parfumului sau a deodorantului în ziua examinării. Particulele de aluminiu din aceste produse pot apărea ca microcalcificări false pe mamografie. Pare un detaliu mic, dar poate complica interpretarea într-un mod inutil.

Programează examinarea în prima jumătate a ciclului menstrual, dacă e posibil. Sânii sunt mai puțin sensibili în acea perioadă, iar compresia este mai suportabilă. Pentru femeile la menopauză sau cu un program de hormoni, regula aceasta nu mai este la fel de relevantă.

Și, cel mai important, mergi la o clinică unde radiologii fac asta zilnic, nu o dată pe lună. Experiența contează enorm în interpretarea imaginilor mamare. Un radiolog cu mii de cazuri în spate vede lucruri pe care un începător le ratează.

Următorul pas firesc după ce se închide categoria 0

Odată ce completările sunt făcute și radiologul ajunge la o categorie clară, povestea ta cu BI-RADS 0 se termină. Dacă rezultatul final este 1 sau 2, te întorci la programul tău obișnuit de screening, de regulă anual sau la doi ani, în funcție de vârstă și de ghidurile pe care le urmează clinica ta.

Dacă rezultatul ajunge la categoria 3, urmează o monitorizare la șase luni, apoi la un an. Asta nu înseamnă că ai cancer, înseamnă doar că radiologul vrea să fie sigur că leziunea respectivă rămâne stabilă în timp. Marea majoritate a BI-RADS 3 se dovedesc, după monitorizare, complet benigne.

Iar pentru cazurile care ajung la 4 sau mai sus, urmează biopsie și un parcurs medical specific, care depășește scopul acestui text. Important este să nu sari peste pași și să nu te grăbești cu intervenții fără indicație clară. Medicii buni nu propun proceduri inutile, iar pacienta are dreptul să întrebe.

Sănătatea sânilor este o relație pe termen lung cu medicii tăi și cu propriile examinări. BI-RADS 0 este, de cele mai multe ori, doar o virgulă în această conversație. O virgulă care, după două săptămâni, devine, de obicei, parte dintr-o frază liniștitoare. Iar liniștea, când vine, vine cu o claritate care merită toată așteptarea.

Rotația anvelopelor este una dintre cele mai simple operațiuni de întreținere pe care le poate primi o mașină, dar și una dintre cele mai ușor de ignorat, iar implicațiile omiterii acestei simple acțiuni vor crește costurile de exploatare ale mașinii dumneavoastră. 

Mulți șoferi schimbă anvelopele doar în funcție de sezon și verifică presiunea ocazional, însă uită că roțile nu se uzează în același ritm. În timp, această diferență poate reduce durata de viață a setului, poate afecta stabilitatea mașinii și poate duce la costuri mai mari decât ar fi fost necesar.

Scopul rotației este distribuirea cât mai uniformă a uzurii între cele patru anvelope. Fiecare roată lucrează diferit, în funcție de poziția pe mașină. La automobilele cu tracțiune față, de exemplu, anvelopele din față sunt solicitate mai intens. Ele se ocupă de direcție, suportă o mare parte din forța de frânare și transmit puterea motorului către asfalt. Din acest motiv, se pot uza mai repede decât cele de pe puntea spate. La mașinile cu tracțiune spate sau integrală, distribuția uzurii poate fi diferită, dar principiul rămâne același: dacă anvelopele rămân mereu în aceeași poziție, unele vor îmbătrâni și se vor toci mai repede decât altele.

Rotația se face, de obicei, la aproximativ 8.000-10.000 de kilometri, dacă producătorul mașinii sau al anvelopelor nu recomandă alt interval. O soluție practică este să legați această operațiune de schimbul sezonier al roților sau de revizia periodică. Dacă mergeți mult în oraș, frânați des, circulați pe drumuri proaste sau conduceți frecvent cu mașina încărcată, este bine ca verificarea să fie făcută chiar mai devreme. Uzura vizibil mai accentuată pe o punte este un semn clar că rotația nu trebuie amânată.

Modul în care se face rotația depinde de tipul mașinii și de tipul anvelopelor. La multe automobile cu tracțiune față și anvelope nedirecționale, roțile din față pot fi mutate pe spate în diagonală, iar cele din spate pot fi aduse în față pe aceeași parte. Astfel, anvelopa față-stânga ajunge spate-dreapta, iar cea față-dreapta ajunge spate-stânga. Roțile din spate urcă în față fără să schimbe partea.

La mașinile cu tracțiune spate, schema poate fi inversată. Anvelopele din spate pot fi aduse în față în diagonală, iar cele din față pot trece pe spate păstrând partea. În cazul automobilelor cu tracțiune integrală, este cu atât mai important să respectați recomandările producătorului, deoarece diferențele mari de uzură între roți pot afecta comportamentul sistemului de tracțiune.

Există însă și situații în care rotația se face diferit sau este limitată. Anvelopele direcționale au un sens precis de rulare, marcat pe flanc, iar acestea nu trebuie mutate de pe partea stângă pe partea dreaptă fără demontarea de pe jantă. În cazul lor, rotația se face de regulă față-spate, pe aceeași parte. De asemenea, unele mașini au anvelope mai late pe spate decât pe față. În această situație, schimbarea între punți nu este posibilă, iar opțiunile sunt mult mai reduse.

Rotația nu trebuie privită ca o operațiune izolată. Este momentul potrivit pentru verificarea presiunii, a adâncimii profilului, a eventualelor tăieturi, umflături sau crăpături. Tot atunci se poate observa dacă o anvelopă se uzează pe interior, pe exterior sau în pete. Aceste semne pot indica probleme de geometrie, amortizoare uzate sau roți dezechilibrate. Rotația nu repară aceste defecte, ci doar ajută la uniformizarea uzurii atunci când mașina este în stare tehnică bună.

Deși simplă, rotația anvelopelor (vară, iarnă, all season) este deseori pe nedrept neglijată. Nu spune nimeni că ar trebui să schimbați toate planurile familiei pentru că s-au împlinit 10.000 de km de la ultima rotație. Ca idee, dacă faceți mai puțin de 15.000 de km pe an, puteți programa această operațiune la fiecare schimbare de sezon. Astfel, cu un drum la vulcanizare pneuri, veți rezolva mai multe probleme deodată.

Sursa foto: https://davanti-tyres.com/

Inițiativa pornește dintr-o echipă în care directorul tehnic, el însuși o persoană cu dizabilitate locomotorie, coordonează inginerii care construiesc sisteme industriale pentru clienți privați, instituții publice și sectorul de apărare.

Omul care coordonează echipa de ingineri a UZINEX construiește, zi de zi, sisteme industriale pentru fabrici, instituții de stat și sectorul de apărare. Are un picior amputat. Din această vară, UZINEX deschide aceeași expertiză și pentru oameni pe care piața muncii i-a lăsat în afara ei: prin ceea ce compania consideră a fi primul centru din România în care persoanele cu dizabilități locomotorii învață gratuit să programeze roboți industriali și să opereze echipamente de înaltă tehnologie.

Centrul — UZINEX Industry 4.0 Academy — va fi lansat la sediul companiei din Tehnopolis Iași.

În România, doar 17% dintre persoanele cu dizabilități au un loc de muncă, comparativ cu o medie de peste 50% în Uniunea Europeană (sursă: Consiliul Economic și Social, decembrie 2025, pe baza datelor Eurostat). Cursurile de reconversie disponibile le direcționează cel mai adesea spre meserii slab plătite. UZINEX propune exact opusul: formare în meserii de viitor — programatori și operatori de roboți, operatori de echipamente industriale, proiectanți pentru imprimare 3D și aplicații cu inteligență artificială — domenii în care competențele sunt rare și bine plătite.

Formarea folosește echipamente reale din industrie, nu simulatoare. UZINEX dispune deja la sediu de cinci tehnologii de frontieră: lasere de sudură, de gravare și de curățare, imprimantă 3D și sisteme de inteligență artificială. La acestea se adaugă cobotul Astorino, cu programare în limbaj nativ Kawasaki — același folosit pe roboții din fabrici — adus la sediul UZINEX de Marius Rădulescu (Kawasaki) și care urmează să fie integrat în programul de formare.

Programul este gratuit pentru cursanți și include o metodologie adaptată dizabilităților locomotorii, mentorat individual și, la final, un portofoliu cu demonstrație practică filmată și o recomandare din partea echipei tehnice UZINEX. Compania își pune apoi la dispoziție rețeaua de clienți și parteneri industriali pentru integrarea profesională a absolvenților.

„Noi nu facem caritate. Construim acces”, spune Sorin Baciu, Director General UZINEX. „Diferența dintre 17% în România și peste 50% în Europa nu se închide cu compasiune, ci cu competențe reale și tehnologie pe care piața chiar le plătește. Misiunea noastră a fost mereu să eliminăm bariera dintre oameni și tehnologia industrială avansată. Acest centru este forma ei cea mai directă.”

„Roboții industriali nu te întreabă cum mergi. Te întreabă dacă știi să-i programezi”, spune Cristian Munthiu, director tehnic al UZINEX. „Eu conduc o echipă de ingineri în fiecare zi. Vreau ca oamenii care trec prin acest centru să plece cu aceeași certitudine cu care lucrez eu: limitarea e a pieței, nu a noastră.”

Pentru UZINEX, proiectul este o extensie firească a felului în care compania înțelege industria: tehnologie avansată, accesibilă oamenilor pe care piața îi trece cu vederea. Metodologia și curriculumul centrului vor fi publicate gratuit, pentru ca modelul să poată fi replicat de orice companie din țară.

Lansarea are loc în perioada în care UZINEX participă la un program național dedicat afacerilor cu impact, unde își propune să obțină susținerea necesară pentru a dezvolta și extinde Academia la scară națională.

Lansarea oficială a centrului, cu o demonstrație live a echipamentelor, este programată la Tehnopolis Iași. Persoanele interesate, partenerii și organizațiile care lucrează cu persoane cu dizabilități pot afla detalii contactând direct compania.Despre UZINEX UZINEX este un integrator industrial din Iași, care furnizează echipamente grele și tehnologie la cheie pentru sectorul privat, instituții de stat și sectorul de apărare.  Compania este în curs de acreditare NATO pentru prima centrală fotovoltaică mobilă produsă în România.