Asociația Clubul Sportiv Forza Junior Costuleni (ACSFJC) anunță încheierea proiectului european Eyes-Shut – Sensorial Theater for Adults with Visual Disability (2024-1-RO01-KA210-ADU-000255243), un demers internațional care a demonstrat că teatrul poate deveni un spațiu de întâlnire, reflecție și empatie pentru întreaga comunitate, dincolo de etichete și dizabilități.

Coordonat de România, proiectul Eyes-Shut a fost dezvoltat printr-un parteneriat strategic între organizații din România, Serbia și Cipru, având ca obiectiv principal creșterea nivelului de conștientizare privind incluziunea socială prin artă senzorială. Departe de a fi un proiect destinat exclusiv persoanelor cu deficiențe de vedere, Eyes-Shut a fost construit ca o experiență comună, adresată publicului larg, în care minimum 25% dintre participanți au fost persoane cu dizabilități, iar restul membri activi ai comunității.

În cadrul proiectului, fiecare țară parteneră a avut responsabilitatea de a crea un spectacol de teatru senzorial propriu, adaptat contextului local și realizat împreună cu comunitatea:

– România a dezvoltat spectacolul „Ziua Magică”, prezentat în Iași și București, în spații culturale și educaționale, cu participarea adulților cu și fără deficiențe de vedere, cadre didactice, artiști, stakeholderi locali și reprezentanți media.
– Cipru a realizat patru reprezentații ale spectacolului „Omul cu trei ochi”, explorând percepția, identitatea și relația dintre simțuri.
– Serbia a creat spectacolul „Iad, Purgatoriu și Rai”, o experiență senzorială profundă despre limite, emoții și reconectare umană.

Toate cele trei producții au fost rezultatul unui proces comun de cercetare, formare și experimentare artistică, desfășurat pe parcursul proiectului, în care teatrul senzorial a fost folosit ca instrument de educație non-formală pentru adulți, nu doar ca act artistic.

Un rezultat-cheie al colaborării internaționale este Ghidul Eyes-Shut, un instrument practic lansat la finalul proiectului, care documentează fiecare spectacol, metodologia utilizată și pașii necesari pentru a replica acest tip de eveniment în alte comunități. Ghidul este disponibil public și poate fi consultat aici:
👉 https://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro/guidebook

Ghidul se adresează organizațiilor culturale, educatorilor, artiștilor, lucrătorilor de tineret și actorilor comunitari care doresc să dezvolte inițiative incluzive, oferind exemple concrete, explicații metodologice și recomandări practice pentru implementare.

Prin Eyes-Shut, partenerii proiectului transmit un mesaj clar: incluziunea nu este un concept abstract și nu aparține doar unor grupuri specifice, ci poate fi construită prin experiențe simple, autentice și replicabile, care îi implică pe toți membrii comunității.

Proiectul Eyes-Shut se încheie oficial, însă impactul său continuă prin comunitățile implicate și prin resursele puse la dispoziția publicului, invitând organizațiile și instituțiile interesate să ducă mai departe acest tip de experiență în propriile contexte locale.

Pentru informații suplimentare despre proiect și rezultate:
🌐 http://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro
📩 acsfjc@gmail.com

Fotbalul trăiește din programări, interdicții, pauze competiționale și weekenduri pline. Exact așa funcționează și viața românilor obișnuiți: între zilele libere, sărbători legale și ore petrecute în trafic. De aici până la un fenomen mai puțin observat de publicul larg e doar un pas – corelația dintre zilele libere 2026 și explozia tranzacțiilor auto.

Nu e o teorie, ci un comportament social vizibil în date, dar rar discutat public.

Românii nu-și cumpără mașini „oricând”. Există tipare clare

Dacă analizăm perioadele în care se încheie cele mai multe tranzacții auto în România, apare un tipar evident: volumele cresc în jurul perioadelor cu sărbători legale. Nu pentru că oamenii „au chef de cumpărături”, ci pentru că timpul liber schimbă dinamica deciziilor importante.

În zilele lucrătoare, românul amână. În zilele libere, românul rezolvă.

Exact așa cum mulți își programează vacanțele după calendarul meciurilor, la fel își așază și cumpărăturile mari după calendarul oficial al zilelor libere.

Zilele libere 2026 – un calendar cu impact real în viața economică

Anul 2026 aduce un program de zile libere relativ generos, distribuit convenabil pe parcursul anului. Asta înseamnă mai multe weekenduri prelungite, mai multe minivacanțe și, implicit, mai mult timp pentru lucruri amânate.

Printre ele: cumpărarea unei mașini.

Psihologii comportamentali explică fenomenul simplu: oamenii iau decizii financiare importante atunci când simt că dețin control asupra timpului. Nu după 10 ore de muncă, ci atunci când mintea este liberă.

Contractul face diferența, dar nimeni nu vorbește despre el

În România, majoritatea discuțiilor despre piața auto se poartă în jurul prețurilor, kilometrului real, accidentelor ascunse sau motoarelor problematice. Mult mai puțin se vorbește despre un detaliu banal, dar esențial: contractul de vânzare cumpărare auto.

Pentru mulți români, e doar o foaie. O formalitate. O semnătură în grabă.

În realitate, documentul este delimitarea între:

• proprietate clară și complicații birocratice;
• tranzacție sigură și risc legal;
• liniște și drumuri interminabile pe la instituții.

Nu mașina produce probleme, ci actele prost întocmite.

De ce cresc tranzacțiile în zilele libere și nu în timpul săptămânii

Paradoxal, românii nu au timp de acte când sunt la serviciu. Iar fără acte nu există tranzacție.

În zilele libere:

• cumpărătorul are timp să verifice mașina;
• vânzătorul e disponibil;
• programările la asigurări, verificări sau înscrisuri sunt mai ușor de gestionat;
• presiunea „mâine la muncă” dispare.

De aceea, statisticile neoficiale din piață arată că volumele cresc la final de săptămână și explodează în preajma sărbătorilor legale.

Un reflex românesc: „lasă că rezolvăm când suntem liberi”

La români, libertatea nu e doar o stare psihologică, ci o condiție pentru acțiune. Așa cum stadionul e plin doar în zilele de meci mare, tot așa piața auto e plină în perioadele când oamenii respiră.

Iar zilele libere 2026 devin mai mult decât niște date în calendar – devin catalizatori economici.

Ce ne spune asta despre România

Nu despre mașini. Ci despre mentalitate.

Românii:

• iau decizii în liniște, nu în grabă;
• evită birocrația în zilele aglomerate;
• rezolvă lucrurile importante când au timp, nu când sunt obligați.

Mașina nu e doar un bun. E o decizie. Iar deciziile se iau… în zilele libere.

Concluzie

În spatele oricărei mașini cumpărate stă un weekend prelungit, o zi liberă neașteptată sau o mini-vacanță bine poziționată.

Și, undeva, la final, o semnătură pe un contract de vânzare cumpărare auto.

Simplu, birocratic, esențial.

Cine este Alexandru Ferariu, omul de afaceri român din umbră?

Peisajul economic românesc este adesea dominat de figuri sonore, antreprenori care preferă să-și promoveze imaginea prin interviuri, conferințe sau campanii de PR. Însă există și o altă categorie, mai puțin vizibilă: oamenii de afaceri care construiesc în liniște, departe de camerele de filmat. În această zonă discretă se află Alexandru Ferariu, antreprenor român a cărui influență a crescut constant în ultimii ani.

Jurist de meserie și fiul lui Mihai Ferariu, consulul onorific al Regatului Luxemburg la București, Alexandru nu are prezență constantă în presă și evită cu grijă expunerea publică. Alegerea lui pare atipică într-o epocă în care succesul se măsoară în apariții mediatice, dar rezultatele sale arată că discreția poate fi o strategie de business la fel de puternică precum notorietatea.

Investigația de față a pornit de la informațiile publicate de evz.ro, unde numele lui Alexandru Ferariu a apărut în legătură cu posibile conexiuni din Republica Moldova. Verificările ulterioare conturează portretul unui om de afaceri discret, dar implicat în tranzacții importante.

Ce rol a avut Alexandru Ferariu în tranzacțiile cu credite neperformante?

După criza financiară, multe bănci din România au început să vândă portofolii masive de credite neperformante, evaluate la miliarde de euro. O parte din aceste pachete au fost cumpărate de companii din Luxemburg și Olanda. Surse din piață indică faptul că în spatele unor astfel de structuri internaţionale se află şi Alexandru Ferariu, om de afaceri român, aproape complet necunoscut publicului larg. Creditele erau preluate cu reduceri de până la 70-80%, iar ulterior, prin restructurare sau executare, generau profituri semnificative. Dimensiunea tranzacțiilor era atât de mare încât inclusiv clienți fără restanțe au descoperit că împrumuturile lor fuseseră cesionate.

Aceasta a fost, potrivit mai multor specialiști, intrarea lui Ferariu în marile jocuri financiare – un pas calculat, dar nu lipsit de controverse, care i-a consolidat poziția în piața bancară și investițională.

Cum a ajuns Alexandru Ferariu să fie implicat în achiziţia unei clădiri importante din Piața Universității?

Un alt episod important din traseul său de afaceri a fost reprezentat de tranzacţia unei clădiri impunătoare din Bucureşti care se ridică la o valoare de peste 30 de milioane de euro. Anumite surse susţin că este vorba despre clădirea BCR din Piața Universității, cunoscută drept Palatul Oscar Maugsch. Oficial, imobilul a fost cumpărat de un fond de investiții, însă neoficial, mai multe surse susțin că adevăratul arhitect al tranzacției a fost acelaşi Alexandru Ferariu.

Pentru antreprenorul român Alexandru Ferariu, această mutare a însemnat mai mult decât o investiție profitabilă ci şi o confirmare a conexiunilor sale în mediul de afaceri internaţional. Chiar dacă nimeni nu recunoaște deschis rolul său, aceste informații întăresc imaginea unui antreprenor capabil să opereze nu doar la nivel local, ci și în rețele financiare globale.

Ce legătură are Alexandru Ferariu cu Amundi, cel mai mare administrator de fonduri din Europa?

Intrarea în România a gigantului Amundi, care administrează peste 2.000 de miliarde de euro la nivel global, a părut inițial un proces natural de expansiune al grupului francez. Însă, potrivit unor surse din piață, Alexandru Ferariu, un om de afaceri român cu conexiuni puternice în Luxemburg, ar fi jucat un rol major în facilitarea accesului Amundi pe piața locală.

Astăzi, Amundi România gestionează zeci de fonduri, conectând capitalul românesc la marile fluxuri financiare internaționale. Dacă aceste informații sunt confirmate, ele arată dimensiunea rețelei pe care Ferariu o construiește, trecând dincolo de granițele țării și conectând România la piețe financiare globale.

Ce afaceri are Alexandru Ferariu în Republica Moldova?

Dacă în România Alexandru Ferariu a mizat pe credite și imobiliare, în Republica Moldova și-a îndreptat atenția către agricultură, un domeniu strategic și sensibil. Estimările din piață vorbesc despre investiții de peste 100 de milioane de euro, direcționate în special către activele companiei Caravita, controlată anterior de fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat.

Caravita deținea mii de hectare de terenuri, livezi și podgorii. După prăbușirea afacerii și problemele judiciare ale lui Filat, Ferariu a cumpărat creanțele și, prin transformarea datoriilor în control direct, a reușit să integreze activele agricole în rețeaua sa.

Această mutare a demonstrat două calități definitorii: capacitatea de a profita de oportunități într-un mediu volatil și curajul de a investi într-o zonă unde alți antreprenori ezită.

De ce rămâne Alexandru Ferariu un antreprenor invizibil?

Privind în ansamblu, se conturează portretul unui antreprenor român atipic. Ferariu preferă să opereze prin structuri offshore, vehicule luxemburgheze sau fundații olandeze, evitând expunerea directă. Țintește active strategice – credite bancare, clădiri istorice, terenuri agricole – și construiește pe termen lung, mizând pe valoare reală și pe stabilitate.

Departe de interviuri și campanii de imagine, el pare să urmeze principiul „tace și face”. În cercurile de business este văzut ca un „constructor” mai degrabă decât un speculator, un om de afaceri care preferă să lase rezultatele să vorbească.

Însă tocmai această discreție ridică și semne de întrebare. Care este dimensiunea reală a imperiului său? Câte companii și câte active sunt implicate în structurile financiare pe care le controlează? Și cât timp va reuși să rămână invizibil, acum că numele său apare tot mai des în marile tranzacții din România și Republica Moldova?

Cert este că Alexandru Ferariu este un antreprenor român discret, dar influent, care a reușit să-și construiască o rețea de afaceri ce nu mai poate fi ignorată. Într-o lume unde imaginea pare să cântărească mai mult decât substanța, el demonstrează că succesul poate fi construit și în tăcere.

Am încercat să îl contactăm pe Alexandru Ferariu pentru a ne oferi un punct de vedere oficial şi a răspunde unor întrebări, dar nu am reuşit să luăm legătura cu el în mod direct. Ni s-a transmis ulterior că ne va oferi un interviu pentru a clarifica toate aceste detalii când îi va permite timpul.

Sursa foto: x.com